Ședință solemnă a Comisiei senatoriale pentru românii de pretutindeni dedicată victimelor de...

Ședință solemnă a Comisiei senatoriale pentru românii de pretutindeni dedicată victimelor de la Fântâna Albă

”La 1 aprilie 1941 s-a înfipt un cuțit în inima neamului românesc”

Comisia senatorială pentru românii de pretutindeni a organizat miercuri, 2 aprilie, la Biblioteca Municipală “Tudor Flondor” din Rădăuţi, în premieră, o ședință solemnă, de comemorativă, dedicată cinstirii memoriei românilor care în 1941 au căzut victime ale masacrelor de la Fântâna Albă.

Președintele Comisiei, senatorul Marcel Bujor, a menționat că tragicele evenimente petrecute în urmă cu 73 de ani la Fântâna Albă rămân, încă, o rană deschisă în istoria neamului românesc și reprezintă un moment de reflectare asupra acestui ”Katyn românesc”. ”Acest genocid a fost abandonat în tăcere, uitare și nepăsare, fiind o filă de istorie cunoscută de prea puțini români”, a spus senatorul, adăugând că demersul trebuie continuat în fiecare an, pentru ca ”jertfa românilor de la Fântâna Albă, din 1941 să nu fie uitată”.

Primarul Rădăuților, Aurel Olărean, a apreciat inițiativa comisiei senatoriale de a ține o ședință în teritoriu, aproape de comunitățile de români.

La rândul său, Alexandru Rădulescu, vicepreședintele CJ Suceava, a vorbit despre importanța momentului, reamintind că bucovinenii  uciși la Fântâna Albă ”au arătat o dragoste extraordinară față de țară, la care trebuie să luăm aminte. Poate de-a lungul timpului am ignorat importanța acestui eveniment și nu l-am comemorat la amploarea sa adevărată. Din nefericire, contextul în care trăim ne trage uneori de mânecă și ne obligă să ne amintim că alții și-au dat viața pentru acest pământ, pentru dorința de a trăi aici”.

Deputatul Sanda Ardeleanu a amintit despre momentul de reculegere ținut în Camera Deputaților în memoria masacrului de la Fântâna Albă și despre faptul că în Grupul Ecumenic din Camera Deputaților, de asemenea, s-a vorbit despre tragicele evenimente petrecute în urmăcu 73 de ani. ”Acest eveniment ne face să reflectăm asupra a ceea ce se întâmplă cu istoria noastră, cu faptele din zona în care trăim. (…) Jertfa românilor bucovineni din urmă cu 73 de ani este simbolică pentru istoria noastră. Acest moment trebuie să ne facă să conștientizăm mai mult obligația să facem cunoscute pagini din istoria noastră, din istoria României. Dacă noi nu ne iubim istoria, cine să ne-o iubească?”

Prof. Petru Bejenariu a reamintit, pe scurt, derularea evenimentelor din aprilie 1941, reliefând tragismul momentelor prin care au trecut cei peste 3.000 de români care plecaseră către România, în Duminica Paștelui. De asemenea, prof. Bejenariu a evocat memoria Aniței Nandriș, ”o țărancă cu trei clase primare”, care a scris o admirabilă carte despre destinul bucovinean.

O prezență constantă a momentelor în care sunt evocate tragicele evenimente din aprilie 1941 este și președintele filialei ”Pro Basarabia” din Onești, Augustin Rusan, care a vorbit despre legământul pe care l-a făcut cu sine ca, atât cât îl țin puterile, să participe la menifestările comemorative dedicate victimelor masacrului de la Fântâna Albă.

Radu Vizitiu, profesor de istorie la Școala Generală nr. 1 din Rădăuți, a pus în context istoric evenimentele tragice din aprilie 1941.

Senatorul Nicolae Marin, secretarul Comisiei senatoriale pentru românii de pretutindeni, a reliefat interesul profesorilor de istorie și elevilor din Rădăuți față de un  eveniment puțin cunoscut din istoria românilor, adăugând organizarea că ședinței Comisiei senatoriale să fie un început pentru alte evenimente similare care să readucă în atenție istoria românilor.

Cu emoție, prof. Octavian Ciobâcă a făcut o paralelă între evenimentele de la Fântâna Albă și ceea ce se petrece în prezent în Crimeea. ”Îmi pare rău că astăzi suntem obligați să asistăm la asemenea acte care se petrec în Crimeea și tresărim, cu frică, ca aceste acte să nu se repete și în partea Moldovei, în Transnistria, unde sunt români care trăiesc liniștiți și în pace și ar dori pacea și liniștea să le aibă și pentru copiii lor”.

Senatorul Mihai Neagu s-a referit la gravitatea evenimentelor din 1941, nejustificate de vreun conflict între români și sovietici, ”ci doar de dorința de a cotropi o națiune și de a limita libertatea unor cetățeni. Atunci, pe 1 aprilie, s-a înfipt un cuțit în inima neamului românesc. Aș vrea ca aceste lucruri să nu se mai întâmple nici la noi, nici la alții. Oriunde s-ar întâmpla asemenea evenimente, ele aduc o mare durere în umanitate. Românii respectivi nu au făcut altceva decât să-și manifeste dorința de libertate”.

Arhimandritul Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, a vorbit despre libertate și manifestarea acesteia ca dovadă a credinței. ”Cei de la Fântâna Albă, care se îndreptau către patria mamă nu aveau decât o dorință de a fi liberi. Aș face apel să se cunoască mai întâi ce s-a întâmplat atunci, pentru că din păcate foarte puțini sunt cei care știu ce s-a întâmplat la Fântâna Albă”.

”Fântâna Albă esteo stare de spirit, unul dintre cele mai importante evenimente din istoria recentă a României. Ceea ce s-a întâmplat la Fântâna Albă s-a întâmplat în secolul XX, nu-i departe. Trebuie ca generațiile tinere să fie conștiente, să cunoască aceste episoade, pentru ce ele ne zidesc identitatea națională. Oamenii politici nu trebuie să uite să discute despre identitatea noastră națională, identitatea culturală, identitatea noastră spirituală. Un om fără identitate este ca un om fără față. În identitatea unui om există, lucrează aceste momente tragice din istoria neamului său. Ne aducem aminte de acești martiri ai noștri, care au înțeles ce înseamnă sensul libertății. Va trebui să promovăm ceea ce au făcut acești oameni ca un model de căutare a identității și libertății lor”, a spus senatorul Viorel Badea, vicepreședintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, care a afirmat că membrii Comisiei vor face o serie de recomandări Ministerului Educației de a introduce în manualele de Istorie, mai detaliat, evenimentele puțin cunoscute din istoria României.

În opinia senatorului, deși tragice, evenimentele de la Fântâna Albă sunt și o bună platformă de reluare și reconsiderare a unor relațiilor cu Ucraina. ”Sper ca vecinii noștri să înțeleagă că o asemenea jertfă are și rolul de a ne aduce unii lângă ceilalți. Poate acest moment artrebui să refacă relația noastră cu Ucraina care zilele acestea este greu încercată”.  

Ziua de 1 aprilie a fost instituită de Parlamentul României, în mai 2011, ca Zi națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.

Urmare a ultimatumului dat de sovietici la 28 iunie 1940, România a fost obligată să cedeze Basarabia, teritoriul dintre Prut și Nistru, și partea de nord a Bucovinei.

La 1 aprilie 1941, un numeros grup de români din satele de pe valea Siretului (Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față icoane, prapuri și cruci din cetină, au format o coloană pașnică și s-au îndreptat spre noua graniță sovieto-română, la Fântâna Albă, încercând să se refugieze din Uniunea Sovietică în România. Aceștia au fost împușcați sau înjunghiați de grănicerii sovietici și aruncați în gropi comune, peste care s-a turnat var stins.

Masacrul a mai fost denumit și Katynul românesc.

DSC00439_2După ședința de la Rădăuți, membrii Comisiei senatoriale pentru românii de pretutindeni au depus o coroană de flori la Fântâna Albă, în memoria victimelor masacrului din 1941.

Alături de parlamentari s-au aflat reprezentanții Consulatului General al României la Cernăuţi, dna Eleonora Moldovan, consul general, şi ministru consilier dl. Ionel Ivan, ÎPS Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, precum și un grup de clerici din regiune, preşedintele Societăţii „Dacia”, Ion Botoş, preşedintele Societăţii „Speranţa” din regiunea Transcarpatică, Anuţa Dan, preşedintele Societăţii „Golgota” din Ucraina, Octavian Bivolaru, lideri ai societăţilor-naţional culturale româneşti din ţinut care au omagiat miile de români uciși la Fântâna Albă.

Dl Vanzuriak, președintele autorității regionale, a subliniat că prin prisma evenimentelor actuale internaționale, tragedia de la Fântâna Albă are o conotație internațională. Acesta a vorbit despre grija pe care localnicii o au pentru monumentul de la Fântâna Albă, venind în fiecare an, la sfârșitul lunii martie, pentru a îngriji memorialul, iar la începutul lunii aprilie, să comemoreze evenimentele.

Consulul Eleonora Moldovan a mulțumit parlamentarilor români care au venit la Fântâna Albă, la Varnița, pentru ca, alături de comunitate, să-i comemoreze ”pe cei care au sfințit acest loc. Mă bucură foarte că înțelegem momentul istoric din 1941. Este o învățătură istorică de care cu toții, români și ucrainieni trebuie să ținem cont”.

DSC00441

(corespondență de la Antuanela Roșioru, trimis special viitorulilfovean.ro/timpromanesc)

sursa foto: viitorulilfovean.ro/timpromanesc