Acasă Stiri Semnal de alarmă: 426 de femei și fete au fost ucise în...

Semnal de alarmă: 426 de femei și fete au fost ucise în ultimii 8 ani în familie. Autoritățile nu au reușit să le protejeze

Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (Rețeaua VIF) organizează miercuri, 20 octombrie, începând cu ora 13.00, o acțiune publică de sensibilizare și de protest împotriva violenței asupra femeilor și fetelor. Activistele se vor reuni într-un flash mob în fața Guvernului din Piața Victoriei, pentru a atrage atenția că 33 de femei au fost ucise de parteneri, foști parteneri sau membri ai familiei în primele opt luni ale anului 2021 și că statul nu face suficient pentru a le proteja.

426 de femei și fete au fost ucise de un membru de familie în ultimii 8 ani. Pe timp de pace, în România au fost ucise de 16 ori mai multe femei și fete decât au fost uciși, în războiul din Afghanistan, soldați români pe parcursul a 19 ani. Statul român are obligația constituțională de a garanta tuturor femeilor și fetelor dreptul la o viață în siguranță. Fiecare caz de violență domestică și de gen arată eșecul statului în garantarea drepturilor fundamentale.

Pandemia a intensificat violențele verbale, psihice, fizice și sexuale. Ne-a arătat, din nou, cum autoritățile centrale și locale ignoră inegalitățile cu care se confruntă fetele și femeile, întărind sexismul, rasismul, clasismul și transfobia.

În perioada ianuarie – august 2021 au fost înregistrate 212 apeluri în domeniul violenței domestice la numărul unic la nivel național 0800.500.333, au fost emise 7.120 de ordine de protecție provizorii și 6.901 ordine de protecție. 2.206 ordine de protecție au fost încălcate de agresori, 19.860 de cazuri de loviri și alte violențe. 91% dintre agresori sunt bărbați, 72 de femei și 73 de fete au fost violate, un bărbat și 13 băieți au fost violați. În fiecare săptămână sunt înregistrate patru cazuri în care o femeie sau o fată a fost violată.

59 de fete, 14 femei și 9 băieți au fost agresați sexual de un membru de familie, 228 de fete, 86 de femei, 27 de băieți și un bărbat au înregistrat plângeri pentru viol, agresiune sexuală sau act sexual cu un minor. În medie, aproape în fiecare zi, de la începutul anului, a fost înregistrat un caz în care o minoră a fost violată, agresată sexual sau supusă unui act sexual cu un adult din familie. 92% dintre agresori sexuali sunt bărbați.

La un an și jumătate de la începerea pandemiei, multe supraviețuitoare ale violenței domestice se află într-o situație precară ca urmare a pierderii locurilor de muncă sau a reducerii veniturilor și, prin urmare într-o stare de dependență economică față de agresori. Izolarea la domiciliu le-a forțat pe unele femei să locuiască în permanență în aceeași casă cu agresorii. Femeile care locuiesc cu familia extinsă a agresorilor nu pot solicita ordin de protecție din teama unor posibile repercusiuni ca urmare a evacuării agresorilor. Lipsa bugetării adecvate a serviciilor de consiliere socială, psihologică și juridică și a adăposturilor/centrelor de urgență, în mod special la nivel local, lasă supraviețuitoarele violenței fără niciun fel de ajutor sau opțiune.

Protestatarii cer servicii adecvate și accesibile pentru supraviețuitoarele violenței sexuale și violenței domestice, adaptarea serviciilor de asistență și consiliere a femeilor la dificultățile și riscurile cauzate de pandemie, finanțarea de la bugetele locale a serviciilor sociale, publice și ne-guvernamentale, necesare supraviețuitoarelor violenței și comunităților; Cel puțin un loc în adăpost pentru femei la fiecare 10.000 de locuitori și un centru de consiliere pentru femei la fiecare 50.000 de femei, finanțarea prioritară a adăposturilor de urgență, cel puțin un centru de criză pentru victimele violului la 200.000 de femei, acoperind toate regiunile geografice. Centre specializate pentru cazurile de violență sexuală, cu personal specializat care să acţioneze în interesul victimelor, prin consiliere psihologică şi consiliere legală. Acolo unde este cazul solicităm facilitatori pentru limba romani, asigurarea accesului public la servicii de întrerupere de sarcină și de sănătate reproductive, obligativitatea instituțiilor medicale de stat de a presta aceste servicii de o formă gratuită și accesibilă tuturor femeilor din fiecare județ, programe de educație, consiliere și terapie pentru agresori în fiecare județ, programe finanțate de la bugetul de stat în domeniul prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor și fetelor pentru organizații neguvernamentale, alocarea unui număr mai mare de psihologi și psihiatri în penitenciare pentru expertizarea deținuților care sunt eliberați condiționat și îmbunătățirea serviciului de probațiune pentru monitorizarea deținuților condamnați pentru fapte de violență sexuală, după punerea lor în libertate, concomitent cu alocarea de fonduri pentru programe de integrare socială a deținuților puși în libertate.

De asemenea, se cer îmbunătățirea intervenției autorităților și monitorizarea agresorilor domestici, identificarea și tratarea cu prioritate a cazurilor de acte sexuale cu minore, colaborarea cu cadrele medicale acolo unde există suspiciuni privind cazurile/situațiile în care mame adolescente (sub 16 ani) au rămas însărcinate. Introducerea obligativității probei ADN în acheta cazurilor de viol/violență sexuală, formarea continuă a personalului din IGPR, IML, servicii de sănătate, servicii sociale și a magistraților care lucrează cu cazuri de femei victime sau supraviețuitoare ale violenței domestice și sexuale. Includerea în toate tipurile de formare a informațiilor despre etnie/rasă/statut social/orientare sexuală., operaționalizarea sistemului de supraveghere a agresorilor folosind brățări electronice, echipe mixte femeie-bărbat de agenți de poliție care să instrumenteze cazurile de violență sexuală și violență domestică, elaborarea de proceduri de intervenție a autorităților acolo unde există suspiciunea unor practici asociate căsătoriilor forțate între minori sau între minoră și adult, colaborare între instituții ori de câte ori este tratat un caz de agresiune în familie, viol, hărțuire sexuală, exploatare sexuală. Poliţia, Justiția şi sistemul medical trebuie să fie instituţii de suport real pentru victim și tratarea de către poliție a violenței asupra femeilor rome, persoane din grupuri LGBTQIA+ și alte grupuri minoritare ca violență intersecțională care are la bază cel puțin două criterii.

Alte cereri: îmbunătățirea legislației și asigurarea implementării prevederilor Convenției de la Istanbul, introducerea sesizării din oficiu în cazurile de violență domestică și violență sexuală. Aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea ordinelor de protecție, introducerea unor sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor legislative conform cărora autoritățile publice locale au obligația de a asigura crearea și funcționarea serviciilor sociale și de asistență tuturor victimelor violenței domestice, sesizarea din oficiu a instituțiilor responsabile ale statului și cercetarea cu celeritate de fiecare dată atunci când află că există cazuri de acte sexuale cu minore, alocarea de finanțări pentru programe de educație a tinerilor și pentru campanii publice de conștientizare, introducerea de urgență a orelor de educație sexuală, accesibile în mod egal elevilor și aplicarea unor mijloace legale pentru stoparea difuzării de emisiuni care degradează femeile, promovează o cultură a violenţei şi transformă violenţa în divertisment. – sursa: Centrul Filia