Acasă Alte comunitati Semnal de alarmă în ceea ce priveşte dialectul istroromân, la conferinţa „Dialectele...

Semnal de alarmă în ceea ce priveşte dialectul istroromân, la conferinţa „Dialectele românești sud-dunărene în actualitate”

Foto: MRP

În data de 26 octombrie 2017, Societatea de Cultură Macedo-Română a organizat conferința „Dialectele românești sud-dunărene în actualitate”, la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București.

La eveniment au luat parte ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, şi Ion Caramitru, președintele Societății de Cultură Macedo-Română. De asemenea, evenimentul a avut loc  în prezența academicienilor și profesorilor specializați în domeniu.

În cadrul conferinței a fost  prezentată și expoziția de fotografii „Aromânii din Grabova / Greava (Albania)”, realizată în cadrul proiectului finanțat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Manifestarea ştiinţifică şi-a propus  să aducă în faţa specialiştilor, a oamenilor politici şi a publicului larg probleme privind păstrarea românităţii sud-dunărene.

Totodată, cu acest prilej, a fost tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte dialectul istroromân. Din cercetările Societății de Cultură Macedo-Română a reieşit faptul că mai sunt 150 de locuitori în satele din Istria, din care numai 80 sunt vorbitori ai dialectului. Aromânii, meglenoromânii şi istroromânii păstrează forme arhaice de civilizaţie, de grai şi de tradiţii, evidenţiind legătura dintre românii nord-dunăreni şi cei sud-dunăreni.

Societatea de Cultură Macedo-Română îşi propune să contribuie la conservarea şi cultivarea dialectelor româneşti sud-dunărene, a tradiţiilor specifice spiritualităţii româneşti. Conştiinţa românităţii este vie la românii sud-dunăreni. România, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, a înfiinţat pe teritoriul actualelor state balcanice şcoli cu predare în limba română, a construit o biserică românească şi un liceu românesc la Bitolia (R. Macedonia). În Salonic a funcţionat un liceu unde a predat, începând cu 1909, Theodor Capidan. De asemenea, recent, România a construit o biserică românească în oraşul Corcea (Albania), o şcoală în Suşnieviţa (Croaţia). Astfel, această această manifestare ştiinţifică a fost organizată cu scopul de a sensibiliza instituţiile acreditate din România cu privire la situaţia actuală a comunităţilor româneşti din Peninsula Balcanică.