Serbia trebuie să promoveze un tratament nediscriminatoriu față de minorități și să...

Serbia trebuie să promoveze un tratament nediscriminatoriu față de minorități și să asigure accesul la educație în limba maternă

Parlamentul European salută angajarea guvernului sârb în procesul de integrare europeană şi încurajează Serbia să continue reformele sistemice şi socio-economice, care îi vor permite să-şi asume şi să pună în aplicare în mod eficient obligaţiile de viitor membru.

Într-o rezoluție adoptată joi, eurodeputații salută progresele Serbiei în procesul de integrare europeană, dar îi atrage atenţia că trebuie să promoveze un tratament nediscriminatoriu  față de minorităţi și accesul la educaţie în limba maternă.

Autoritățile de la Belgrad sunt îndeamnate să intensifice reformele în sistemul judiciar, combaterea corupţiei în sectorul public, controlul civil al sectoarelor de apărare şi securitate, politica energetică, libertatea mass-media, protecţia tuturor minorităţilor şi a grupurilor vulnerabile, precum şi drepturile lor fundamentale.

În ceea ce priveşte minorităţile, PE cere „implementarea efectivă a legislaţiei şi a acordurilor bilaterale şi multilaterale referitoare la apărarea drepturilor minorităţilor naţionale şi etnice, într-o manieră egală, nediscriminatorie şi proporţională în întreaga ţară”. Autorităţile sârbe sunt sfătuite să promoveze „un climat de toleranţă şi un tratament egal, fără nicio discriminare, a minorităţilor naţionale şi etnice, inclusiv accesul la educaţie în limba maternă, precum şi utilizarea limbilor în administraţia publică locală şi regională”.

Totodată, PE solicită îmbunătăţiri în vederea eliminării discriminării în legislaţiile şi practicile existente privind restituirea bunurilor pentru membrii care aparţin minorităţilor naţionale şi etnice.

Rezoluţia subliniază importanţa consiliilor naţionale ale minorităţilor, rolul lor în integrarea minorităţilor naţionale, cum ar fi în punerea în aplicare a drepturilor individuale şi colective ale minorităţilor naţionale. Europarlamentarii invită autorităţile să garanteze un proces electoral fără probleme pentru alegerile din 2014 ale consiliilor naţionale ale minorităţilor, în conformitate cu recomandările făcute de organismele independente.

PE îşi exprimă „îngrijorarea cu privire la posibila întrerupere în difuzarea de programe în limbile minorităţilor din cauza privatizării anunţate a mass-media”.

Legislativul european salută adoptarea Strategiei antidiscriminare şi progresele realizate până acum, dar continuă „să fie îngrijorat cu privire la nivelurile discriminării în această ţară şi solicită respectarea tuturor minorităţilor în ceea ce priveşte naţionalitatea, originea etnică, genul, orientarea sexuală şi garantarea drepturilor lor socioeconomice şi culturale”.

Pe de altă parte, europarlamentarii regretă „dificultăţile cu care se confruntă în prezent cetăţenii UE în încercarea lor de a intra în Serbia, din Kosovo, şi de a părăsi apoi Serbia pentru o ţară terţă, din cauza nerecunoaşterii de către Serbia a frontierelor externe ale Kosovo şi a afirmaţiei sale că o primă intrare în Kosovo constituie o pătrundere ilegală în Serbia”. De asemenea, aceştia regretă existenţa timbrelor de anulare ale Poliţiei de Frontieră sârbe suprapuse timbrelor din Kosovo pe paşapoartele străine şi încurajează Serbia să regândească aceste politici „ca pe o măsură puternică de consolidare a încrederii, un pas important către normalizarea relaţiilor cu Kosovo”.

„Corupţia şi crima organizată sunt larg răspândite în regiune şi reprezintă, de asemenea, un obstacol în calea dezvoltării democratice, sociale şi economice a Serbiei”, se arată în rezoluţie, fiind propusă o strategie regională şi o cooperare consolidată între toate ţările din regiune pentru a combate eficient aceste probleme.

Textul rezoluţiei îi menţionează pe romi, albanezi şi bosniaci, dar nu face referire directă şi la românii din Valea Timocului.

În 2012, România a condiţionat acordarea statutului de ţară candidată la UE pentru Serbia de semnarea unui Protocolul privind minorităţile între Bucureşti şi Belgrad, care conţine angajamente pentru protejarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, de la reprezentarea parlamentară a minorităţilor, la autorizaţiile de construire a unor biserici sau asigurare a dreptului la educaţie în limba maternă.

Începând cu octombrie 2013, Belgradul a permis, formal, românilor din Timoc să înveţe limba română, dar, pe de altă parte, face dificil accesul copiilor la aceste ore şi încurajează studierea în limba vlahă, o limbă nerecunoscută de nimeni.

O situație mai bună o au românii din Voivodina care sunt recunoscuți ca minoritate, în timp ce românii din Valea Timocului nu beneficiază de drepturi specifice minorităţilor naţionale, fiind, existând tendința de a le fi creată o falsă identitate etnică – vlahă.