Şezătoarea literară în Maramureşul istoric: România are grijă de noi, românii din...

Şezătoarea literară în Maramureşul istoric: România are grijă de noi, românii din Transcarpatia şi cei din Bucovina

Românii din Maramureşul istoric s-au reunit, zilele trecute, la Şezătoarea literară, organizată de Euroclubul de pe lângă Şcoala de Cultură Generală din Apşa de Mijloc, sprijinul Consulatului General al României la Cernăuţi, în parteneriat cu Asociaţia Convergenţe Europene.

În cadrul evenimentului, prof. Ancuţa Dan a subliniat  că „prin faptele şi sprijinul Excelenţei Sale, România are grijă de noi, românii din Transcarpatia şi cei din Bucovina”, iar sărbătoarea patrimoniului cultural al românilor din Maramureşul istoric, având ca repere marele personalităţi, nu întâmplător a fost organizată în această lună: „Primăvara, acest anotimp frumos, ne aduce bucuria renaşterii, trezirii la viaţă”. Ar fi bine ca după ierni de hibernare să le trezească conştiinţa deşteptării naţionale şi  unor români,  lideri de societăţi, pentru a nu-şi înstrăina copiii, nepoţii de Limbă, de Neam.

De asemenea,  elevii clasei a 4-a, împreună cu învăţătoarea Mariana Guzova, au pus în scenă„Pupăza din tei” din năzdrăvăniile marelui povestitor din Humuleşti, Ion Creangă –  „Amintiri din copilărie”.

În deosebi ne-a fascinat personajul lui Nică a lui Ştefan a Petrei care a hotărât să-i facă de petrecanie pupezei, acestui ceasornic al satului, din cauza căruia mama îl scula cu noaptea în cap şi îl punea la treabă. Revelatoare au fost şi celelalte evoluări ale membrilor Euroclubului,interpretarea cântecelor, declamarea în română şi ucraineană a versurilor, poemelor cobzarului T. Şevcenko, dna Anuţa Dan aducându-i sincere mulţumiri Excelenţei sale Eleonora Moldovan pentru sprijin şi susţinere în realizarea proiectului, care va avea continuitate în fiecare lună”, relatează Felicia Nichita-Toma pentru Zorile Bucovinei.

La rândul său, consulul Eleonora Moldovan a prezentat cele două cărţi, opera lui M. Eminescu (traducere),  editată de comunitatea ucrainenilor din România, şi a lui T. Şevcenko (tradusă de membrii Catedrei de Filologie Română şi Clasică a Universităţii din Cernăuţi), adresând cuvinte de laudă tuturor membrilor  Euroclubului, preşedintei Anuţa Dan, pedagogilor, directoarei Elena Shovac şi tuturor acelor „care contribuie ca frumuseţea cuvântului  matern să fie păstrată la Şcoala Medie din Apşa de Mijloc, să fie consolidată în spiritul înaintaşilor”. Aceasta a mai subliniat  că „tinerii, copiii, sunt acei care ne îndeamnă să venim aici cu sufletul deschis, cu inima curată. Euroclubul are activitate foarte actuală, cu perspectivă promiţătoare promovează valorile identitare într-o formă europeană”.

În unison cu viziunea Excelenţei Sale, Lora Bostan, conferențiar universitar, doctor în filologie, a relevat că şezătorile literare, organizate de membrii Euroclubului, sunt adevărate comori, iar piscurile unui popor sunt scriitorii care-l reprezintă.

Deşi noua culegere de versuri „Vai, ce mare bogăţie” a poetei şi meşteriţei populare Sofia Roşca a fost lansată în  satul ei de baştină, Marşinţi, raionul Noua Suliţă, membra Ansamblului etnofolcloric „Ţărăncuţa”, gătită de sărbătoare în veritabilul şi frumosul costum naţional le-a cântat  maramureşenilor despre fineţele Bucovinei.

Prezentă la şezătoare în trei ipostaze – jurnalistă, vicepreşedintă a Ligii Tineretului Român „Junimea” şi interpretă, Carolina Jitaru, a dat glas, pe strune de chitară, cunoscutului „Poem Bucovinean”, pe versurile scriitorului şi academicianului Grigore Bostan.

Astfel, Lilia Govornean, metodistă la Institutul Postuniversitar de Perfecţionare a Cadrelor Pedagogice, a anunţat că pe 2 aprilie  va avea loc o şedinţă a societăţii pe care o conduce ce urmează să reunească şi Maramureşul istoric, şi Odessa prin filialele, în frunte cu  Anuţa Dan, şi Galina Pelin.

În continuare,  Eleonora Moldovan a ţinut o prelegere ca o întregire a omniprezenţei lui Pintea Viteazul în lupta haiducilor din zona transfrontalieră româno-ucraineană prin monumentul eroului naţional, înălţat în localitatea ucraineană Veliatino din regiunea Transcarpatică, şi a eroului Oleksa Dovbuş, prin descoperirile peşterii din Sighet, ambii apărători ai oropsiţilor, demonstrând astfel tangenţele comune ale popoarelor român şi ucrainean prin personalităţile care au făcut ca aceste legături să  fie durabile, lăsând drept moştenire  lucruri sfinte, fiindcă şi-au adus aportul pentru binele social al poporului, s-au sacrificat în numele libertăţii şi dreptăţii, temă preluată şi de Nuţu Laurenţiu Pop, profesor la Şcoala din Dobric,  culegător de folclor.

Şezătoarea literară ce s-a desfăşurat în cadrul Şcolii Medii Apşa de Mijloc, la care au fost prezente aproape toate cadrele didactice de la Şcoala din Dobric, s-a încheiat cu sublinierea directoarei  Elena Shovac – „Ne străduim să ne facem cinstit datoria de dascăli, să educăm copii în dragoste faţă de obiceiuri şi tradiţii, de înaintaşi, să fie mândri că-s români”.