Prim-ministrul Guvernului României, Ilie Bolojan, a discutat cu Jeroen Clicq, director executiv al Fondului Monetar Internațional, despre situația bugetară și măsurile pentru corectarea deficitului.
Premierul a prezentat motivele care au impus reformele recente și a arătat că direcțiile prioritare vizează reducerea cheltuielilor, creșterea colectării veniturilor și orientarea resurselor către domenii cu potențial de dezvoltare, precum energie și agricultură.
Șeful Executivului a subliniat că măsurile sunt indispensabile pentru asigurarea stabilității fiscale și pentru reducerea unor dezechilibre și inechități sociale. Totodată, a accentuat importanța unei alocări mai eficiente a banului public, prin susținerea proiectelor care aduc randament economic și plus-valoare comunităților.
Directorul executiv al FMI a confirmat că România se află pe o traiectorie corectă în procesul de consolidare fiscală și a asigurat sprijin pentru continuarea reformelor. De asemenea, a evidențiat necesitatea stabilității politice pentru implementarea măsurilor adoptate de Guvern.
În încheiere, prim-ministrul Ilie Bolojan a reiterat că Guvernul va continua să urmărească disciplina fiscală, responsabilitatea în cheltuirea banului public, reducerea inechităților sociale și creșterea eficienței colectării veniturilor.
După încheierea celei de-a doua misiuni din acest an în țara noastră, FMI a confirmat necesitatea reducerii deficitului bugetar, a fost de acord cu măsurile luate de Guvern până acum, dar a apreciat că încă nu sunt suficiente. Asta deși România se confruntă încă cu o inflație ridicată, iar puterea de cumpărare a populației a scăzut drastic. FMI vrea ca deficitul bugetar să ajungă cât mai repede la 3% din PIB, asta dacă se poate chiar în următorii doi ani, deși ținta acestuia a fost discutată cu UE pentru anul 2030.
Fondul Monetar Internațional anticipează o creștere economică de numai 1% în 2025 și de 1,4% în 2026 pentru România, cifre în scădere cu 0,6, respectiv 1,4 puncte procentuale, față de prognoza din aprilie.
FMI mai recomandă că reluarea reducerii dobânzii-cheie de către BNR să se facă numai după ce se va asigura că inflația va intra pe un trend descendent sustenabil, dar și continuarea reformelor structurale, inclusiv în domeniul societăților cu capital de stat, concomitent cu o mai bună absorbție a fondurilor europene și asigurarea unui cadru propice pentru atragerea investițiilor.
Există în continuare speculații că FMI ar vrea să împrumute statul român, deși guvernanții au ocolit până acum și ocolesc un asemenea sprijin, având în vedere așa-numitele reforme pe care le poate impune această organizație.
