Sindicatul prestatorilor de servicii, Verdi, şi sindicatul căilor ferate şi transporturilor EVG din Germania au chemat, luni, 27 martie, la o grevă generală, de 24 de ore angajații din domeniul feroviar, transportul în comun şi aeroporturi. Prin urmare sunt de așteptat perturbări majore ale transporturilor în Germania.
Conflictul tarifar de la căile ferate Deutsche Bahn şi din serviciile publice riscă să se transforme în cea mai mare grevă care a avut loc în Germania în ultimii ani, notează DW.
Greva va paraliza transportul feroviar, aproape toate aeroporturile, căile navigabile, porturile germane şi serviciile de autostradă.
Compania feroviară germană Deutsche Bahn a anunţat că din cauza grevei de avertisment se vede nevoită să suspende luni în totalitate traficul feroviar pe distanţe lungi, fiindcă nu există posibilitatea organizării unui plan de avarie.
„Nu ajută la nimic să efectuăm o legătură pe distanţe scurte cu un tren Intercity sau ICE fiindcă avem la dispoziţie un conductor de tren, pentru ca trenul să rămână apoi blocat cine ştie pe unde, deoarece impiegaţii sunt în grevă”, a declarat vineri un purtător de cuvânt al concernului la Berlin.
De aceea, e mai bine ca trenurile să rămână luni în depouri, a adăugat el.
„Pentru o astfel de zi nu este posibil să întocmim un mers al trenurilor alternativ, fiindcă sunt chemate la grevă foarte multe grupe profesionale”, a mai explicat purtătorul de cuvânt al Deutsche Bahn.
Şi în traficul feroviar regional şi urban „trenurile nu vor circula decât prin excepţie”, a comunicat compania.
Lupta pentru majorarea salariilor va afecta și mare parte din aeroporturi.
Sindicatul Verdi negociază în numele a aproximativ 2,5 milioane de angajaţi ai serviciilor publice, inclusiv angajaţi ai transportului în comun şi ai aeroporturilor. Sindicatul cere majorarea salariilor cu 10,5%, minimum cu 500 de euro lunar. EVG negociază cu patronatul în numele a 230.000 de angajaţi în cadrul a 50 de companii feroviare şi firme de transport în comun şi insistă asupra creşterii cu 12% a salariilor, minimum cu 650 de euro în plus pe lună.
Ofertele făcute de Deutsche Bahn şi de ceilalţi angajatori se rezumă la o creştere cu cinci procente a salariilor şi de plăţi unice de maximum 2.500 de euro. Partenerii sociali se acuză reciproc de eşuarea negocierilor salariale desfăşurate în lunile februarie şi martie, mai scrie DW, care citează DPA și AFP.
Pe fondul solicitărilor sindicale de creșteri salariale, guvernul german vrea să dubleze numărul vizelor de muncă acordat anual cetățenilor – calificați sau necalificați – din țările Balcanilor de Vest, ceea ce ar crea, în opinia sindicatelor, dumping salarial.
Conform Institutului pentru cercetare profesională și a pieței muncii (IAB), în Germania există în prezent 1,98 de milioane de posturi neocupate. Pentru a contracara lipsa forței de muncă, guvernul federal plănuiește o relaxare a legislației privind migrația forței de muncă. Parte din viitorul pachet de legi este și așa-numita „Reglementare pentru Balcanii de Vest“ (WBR).
Prevăzute sunt două schimbări majore. Pe de o parte, reglementarea – în vigoare acum doar până la sfârșitul acestui an – ar trebui să fie valabilă pe termen nedeterminat. Pe de alta, contigentul de lucrători străini acceptați ar urma să fie dublat la 50.000 pe an.
În 2016, Germania a adoptat Reglementarea pentru Balcanii de Vest (WBR) prin care s-a stabilit un contingent de solicitanți cărora li se oferă posibilitatea să lucreze în Germania fără prea multă birocrație. Particularitatea WBR: spre deosebire de specialiștii acceptați prin programul „Blue Card“, această categorie de solicitanți nu trebuie să facă dovada niciunei calificări.
Deși guvernul federal justifică reforma legislației muncii în ceea ce privește muncitorii străini ca măsură pentru remedierea penuriei de specialiști, reglementarea pentru Balcanii de Vest nu prevede obligativitatea niciunei calificări pentru a primi permis de muncă în Germania.
Sindicatele germane cer ca primirea angajaților din Balcanii de Vest să poată fi posibilă doar acolo unde există contracte colective de muncă. Astfel, angajații ar beneficia de protecție, iar autonomia sindicatelor privind negocierile tarifare nu ar fi subminată.
