Sociasliștii francezi continuă atacurile la adresa romilor stabiliți în Hexagon. Duminică, alți 16 aleşi socialişti, printre care fostul ministru Daniel Vaillant şi primarul Lyon-ului, Gérard Collomb, au pulbicat în „Journal du dimanche” un material prin care salută poziția ministrului de Interne Manuel Valls împotriva taberelor de romi.
Săptămâna trecută, Valls a reușit să genereze un val de critici chiar în propriul partid, după ce s-a pronunțat împotriva romilor. Cei 16 semnatari ai articolului fac apel la unitatea stângii şi cer Partidului Socialist să „iasă din ipocrizia care constă în a lăsa să se creadă că, din cauza umanismului său, stânga ar trebui să permită orice”, scrie Le Figaro, citat de Rador. Printre semnatarii materialului se află primarii din Saint-Etienne, Argenteuil (Val d’Oise), Villeneuve d’Ascq (Nord) sau Villeurbanne (Rhône) care denunță instalarea ”ilicită la porţile şi în inima oraşelor noastre (…) a unor mahalale în care trăiesc populaţiile de origine romă”, adăugând, în aceeași tonalitate cu ministrul Valls, că ”viitorul comunităţilor rome se află în principal în ţara lor de origine”.
La scurt timp după ieșirile publice ale ministrului de Interne Manuel Valls, care s-a pronunțat cel mai vehement împotriva țiganilor, susținând că sunt incapabili să se integreze şi trebuie deportaţi, romii francezi i-au dat replica: „Nu toţi suntem cerşetori şi hoţi”. Potrivit France 24, romii care şi-au construit vieţi şi cariere în Franţa au avertizat cu privire la faptul că utilizarea stereotipurilor pentru caracterizarea unei comunităţi care a fost persecutată timp de secole nu serveşte nimănui: „Viitorul meu este în Franţa, pentru munca mea şi pentru copiii mei”, a declarat Sorin Ciorbă, care cu numai patru ani în urmă trăia împreună cu familia lui într-o cocioabă improvizată din cutii de carton, într-o tabără de la periferia Parisului. El a povestit cum, cu sprijinul acestei asociații de caritate, a reușit să obțină un adăpost decent pentru familie și, după ce a învățat limba franceză a obținut un permis de muncă şi a fost angajat de Emmaus cu normă întreagă. Acm ajută la construirea de adăposturi pentru celelalte familii. „Nu toată lumea fură sau cerşeşte”, a declarat el. Marea majoritate a celor 20.000 de romi care se estimează că se află în Franţa trăiesc în condiţii similare, mizere, în tabere de obicei neautorizate.
De acolo şi până în lumea unui loc de muncă stabil şi a unei chirii lunare este cale lungă, iar Ciorba nu se fereşte deloc să admită că a avut nevoie de noroc şi ajutor pentru a o parcurge.
Liliana Hristache, care între 2004 şi 2007 a locuit într-un ghetou, declară că dacă i s-ar acorda o şansă comunităţii ei, aceasta şi-ar putea dovedi valoarea. „Trebuie într-adevăr să ni se ofere oportunităţi”, a declarat Hristache, care în prezent lucrează ca administrator într-o clădire din suburbia pariziană Montreuil: „Atunci când eu şi soţul meu am ajuns în Franţa, nu ştiam ce e acela un contract de angajare sau un fluturaş de salariu … însă acum lucrurile s-au schimbat şi ne-am adaptat şi noi”, a declarat ea. În urma declarațiilor ministrului francez de Interne, Comisia Europeană a avertizat Parisul că atitudinea lui faţă de romi ar putea pune Franţa în postura de a încălca angajamentele pe care şi le-a asumat prin tratatele UE cu privire la libera circulaţie a persoanelor.
În replicpă, la numai o zi, Franța a anunșat că nu susține intrarea Româniej și Bulgariei în Spațiul Schengen. Pe lângă faptul că a deranjat Bruxelles-ul, Valls a stârnit şi indignarea organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului, precum şi pe a câtorva dintre colegii lui.
Ministrul locuinţelor, Cecile Duflot, s-a alăturat lungii liste a criticilor ministrului, calificând declaraţiile acestuia drept o trădare a valorilor fundamentale ale Franţei.
