Situația limbii române în afara granițelor a fost una din temele de discuție între membrii Comisiei pentru românii din afara granițelor, deputații sesizând dificultățile cu care se confruntă unele comunități în țările de adopție. Deputatul Eugen Tomac a semnalat colegilor din comisie faptul că cetățenii români din afara granițelor au cetățenie europeană și că există mecanisme care sunt aplicate în mod egal tuturor cetățenilor europeni, în virtutea faptului că România este un stat european și limba română este una din cele 23 de limbi oficiale ale UE.
”Avem o comunitate importantă de români din statele aflate în imediata vecinătate, sunt aproape 6 milioane de vorbitori de limbă română și a diferitelor dialecte ale limbii române, unele în curs de dispariție. Trecând Dunărea spre Macedonia, aproape toată zona este populată de vorbitori ai dialectelor limbii române, iar autoritățile locale aplică un mecanism de divizare a populației prin crearea unor entități lingvistice artificiale”, a semnalat Tomac.
Acesta, cu susținerea președintelui de comisie, a propus ca, pentru a avea o imagine cât mai clară a situației, comisia să organizeze o dezbatere la care să fie invitație reprezentanți ai diverselor instituții cu atribuții în domeniu – Ministerul Afacerilor externe, ICR, Ministerului Educației, Institutul Limbii Române, Academia Română. ”Avem nevoie de un cadru legal, extrem de clar și eficient prin care limba română să fie protejată în afara granițelor. Nimeni nu are nici un interes să ofere ceea ce oferă astăzi România, minorităților sale, pentru că există un tip de abordare destul de învechit. Prin urmare, soluțiile tot de la București trebuie să vină. Imaginați-vă că astăzi, peste hotare, astăzi, avem 3.000 de profesori de limba română de care nu se ocupă nimeni. Nu vin la stagii de pregătire în țară, nu există un dialog cu ei, nu există o evidență clară. Există un dezinteres major din partea instituțiilor, și nu de ieri, de azi, ci de 20 de ani, de a trata superficial acestă problemă. Fără educație în limba română, generațiile viitoare nu vor avea posibilitatea de a -și cultiva și păstra identitatea, pentru că trăim într-o lume în care totul se generalizează și oamneii sunt practici, pragmatici și, dacă locuiesc într-un stat unde nu au nicio șansă să se dezvolte studiind limba română, preferă să meargă la o școală unde se predă în limba sârbă, albaneză și așa mai departe. Deci instrumentele trebuie să vină tot de aici și implementate acolo. Propun să avem o dezbatere în urma căreia să redactăm o rezoluție foarte clară și să inițiem un proiect de lege privind protejarea limbii române peste hotare.Lucrez la un asemenea proiect de lege și lucrurile nu sunt deloc simple pentru protejarea intereselor limbii române”, a mai spus Tomac.
