Institutul de Cercetări Juridice şi Politice (ICJP) al Academiei de Științe a Republicii Moldova a lansat, la 11 decembrie 2015, studiul ,,Sistemul politic din Republica Moldova: funcţionalitate şi oportunităţi de modernizare”. Evenimentul a avut loc în cadrul unei Mese rotunde, organizate la Academia de Ştiinţe, la care au participat parlamentari, reprezentanţi ai partidelor politice, membri CEC, personalităţi publice, profesori universitari, cercetători, se arată într-un comunicat.
În cuvântul său introductiv, directorul Institutului de Cercetări Juridice şi Politice, dr.hab., prof. Valeriu Cuşnir a apreciat interesul manifestat de societate, dar şi de partidele politice vizavi de subiectul propus, salutând în special prezenţa la eveniment a liderului Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, parlamentarului liberal, Victor Boţan, preşedintelui CEC, Iurie Ciocan, membrului CEC, Ştafan Urâtu, preşedintelui AŞM, acad. Gheorghe Duca, altor persoane publice.
Prezent la eveniment, vicepreşedintele AŞM, m.c. Ion Guceac a menţionat importanţa evenimentului vizavi de procesul de modernizare pe care îl parcurge Republica Moldova la etapa contemporană. Vicepreşedintele Guceac a accentuat tendinţa şi a subliniat disponibilitatea Institutului de Cercetări Juridice şi Politice de a se implica într-un subiect atât de fragil şi, cu părere de rău, încă puţin argumentat din punct de vedere ştiinţific. Acesta a constatat că după declararea suveranităţii Republicii Moldova noţiunea de sistem politic a fost exclusă din doctrina juridică, cu excepţia unor lucrările ştiinţifice de drept constituţional. M.c. Ion Guceac, consideră că ar trebui să se revină la interpretarea ştiinţifică a noţiunii de sistem politic, pentru că a vorbi constructiv despre funcţionalitatea sistemului politic este posibil doar atunci, când se conştientizează conţinutul a însăşi noţiunii de sistem politic, când sunt cunoscute elementele constitutive ale acestuia, care sunt principiile care guvernează sistemul politic etc. „Făcând claritate şi lumină în aceste probleme, vom putea cu o eficienţă mai sporită să vorbim despre funcţionalitatea acestui sistem indispensabil societăţii contemporane”, a precizat Ion Guceac.
Raportul privind evoluţia şi vulnerabilitatea sistemului politic din Republica Moldova a fost prezentat de doctorul în ştiinţe politice Aurelia Peru-Balan, cercetător coordonator în cadrul Institutului de Cercetări Juridice şi Politice. În comunicarea sa, Aurelia Peru-Balan a punctat momentele decisive în evoluţia sistemului politic moldovenesc şi consolidarea statului de drept în Republica Moldova. Referindu-se la modificarea Art. 78 din Constituţia ţării, cercetătoarea a opinat că „tranziţia la o nouă formă de guvernare, cea parlamentară, a avut drept obiectiv racordarea sistemului politic naţional la modelele celor mai avansate republici parlamentare din Europa. Circumstanţele subiective şi cultura politică a clasei guvernatoare au făcut însă ca, începând cu anul 2000, când s-a operat respectiva modificare, Art. 78 să genereze vulnerabilităţi în sistemul politic”. Toate încercările de alegere a şefului statului în legislativ, cu excepţia celor din 4 aprilie 2005, au eşuat şi au condus la dizolvarea legislativului şi desfăşurarea campaniilor parlamentare anticipate, a mai spus raportorul, precizând că în perioada septembrie 2009 – martie 2012, funcţia de şef al statului a fost deţinută prin interimat de către speakerul Legislativului (președintele Parlamentului – n.r.).
Dr. Peru-Bălan a prezentat mai mute modele de alegere a Preşedintelui în republicile parlamentare, evidenţind faptul că politicienii şi formatorii de opinie din ţară discută despre două modalităţi de alegere a Preşedintelui – prin votul deputaţilor şi prin vot direct. Există însă modelul Estoniei, care ar putea fi unul oportun şi pentru sistemul politic moldovenesc, a accentuat raportorul. Potrivit Constituţiei estoniene, dacă după primele două încercări nu se reuşeşte alegerea Preşedintelui în forul legislativ, se convoacă aşa-numitul Colegiu electoral, din care fac parte cei 101 deputaţi plus 246 de reprezentanţi ai consiliilor locale.
Referindu-se la numărul optim de deputaţi în forul legislativ naţional, cercetătoarea l-a citat pe Lijphart, potrivit căruia „dimensiunea optimă a corpului legislativ trebuie să constituie rădăcina cubică din totalul populaţiei”. În acest sens, dr. Aurelia Peru-Bălan a relevat însă, că este important ca după ultimul recensământ, să se cunoască cu exactitate numărul populaţiei în Republica Moldova. Astfel, precizează autorul, „ar fi spulberate şi supoziţiile despre falsificările comise la procesarea rezultatelor scrutinelor din ţară”.
În cadrul evenimentului au fost prezentate rezultatele Studiului Sociologic ,,Sistemul politic din Republica Moldova: funcţionalitate şi oportunităţi de modernizare”, raportor dr. Valeriu Mândru, cercetător ştiinţific coordonator, în cadrul aceluiaşi institut. Studiul sociologic propus s-a axat pe câteva compartimente distincte şi anume: premise şi oportunităţi de formare şi resetare a clasei politice, inclusiv modalitatea de alegere a şefului satului; componenţa numerică a forului legislativ şi nivelul optim al pragului electoral; impactul mass-media autohtone asupra formării opiniei publice şi a perceperii imaginii actorilor politici; alte aspecte ale procesului electoral şi ale sistemului politic din Republica Moldova.
Astfel, peste 71% din experţii intervievați de părerea că actuala criză politică în Republica Moldova este provocată de corupţia din sistem, iar 39 % consideră că aceasta a fost generată de nerespectarea angajamentelor electorale de către partidele aflate la guvernare. Totodată, 58% din respondenţi invocă oportunitatea cursului european al ţării. Referitor la pragul electoral de 6% , 58% din experţi susţin că, pentru a asigura promovarea unor formaţiuni noi în legislativ, acesta trebuie coborât până la 4-5%. Întrebaţi despre numărul optim de deputaţi în forul legislativ, 63% din experţi pledează pentru reducerea corpului legislativ până la 71 de mandate. Estimând în ce măsură mass-media au contribuit la obţinerea victoriei electorale a partidelor din coaliţia de guvernare, peste 70% din experţi au apreciat că mult şi foarte mult. De asemenea, 40 % din experţi consideră optim pentru Republica Moldova instituirea unui sistem electoral mixt. În contextul dezbaterilor actuale pe marginea Art. 78 din Constituţie, 70% din experţi opinează că acesta reprezintă o sursă de instabilitate în sistemul politic moldovenesc.
În contextul situaţiei politice actuale din Republica Moldova ambele rapoarte au prezentat un interes sporit din partea auditoriului. Astfel, raportorii Aurelia Peru-Balan şi Valeriu Mândru au răspuns la o serie de întrebări care au vizat, în special, cultura politică, modalitatea de alegere a preşedintelui, rata de participare în alegeri, recomandări pentru depăşirea situaţiilor de criza, viziunea critică privind personalităţile politice şi altele. În cadrul dezbaterilor au intervenit parlamentarii Vladimir Voronin şi Victor Boţan, preşedintele CEC, Iurie Ciocan, membrul CEC, Ştafan Urâtu, preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca, acad. Gheorghe Rusnac, dr.hab. Victor Mocanu etc.
Făcând o trecere uşoară de la subiectul pus în discuţie privind apropierea ştiinţei de necesităţile societăţii, directorul Valeriu Cuşnir a ţinut să remarce faptul că Institutul de Cercetări Juridice şi Politice încă la începutul anului în curs, a lansat studiul „15 provocări pentru Republica Moldova în anul 2015”, provocări care au fost desprinse din analizele, pe care le-a operat institutul în cadrul proiectelor sale de cercetare. Cea mai mare provocare pentru Republica Moldova, pe care s-a pus accentul în acel studiu a fost cu referire la calitatea guvernării ţării,. În vederea continuării cercetărilor ICJP a lansat un alt studiu „Situaţia social politică din RM. Tendinţe posibile ale evoluţiei”. Către acest sfârşit de an, cercetătorii institutului au venit cu al treilea studiu care este oarecum la unison cu subiectele anterioare şi se referă la sistemul politic, funcţionalitate şi oportunităţi de organizare.
