Conform sondajului realizat de INSCOP Research la comanda Funky Citizens în perioada 16-23 decembrie 2024, aproape 70% dintre români sunt dispuși să voteze un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională.Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%.
Datele comparative pentru iunie, septembrie 2021, respectiv ianuarie 2022 au fost extrase din studiul „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
Guvernanții și Interesul național vs. Interesul altor țări
54% dintre cei intervievați cred că guvernanții acționează în interesul altor țări (față de 63.9% în ianuarie 2022), în timp ce 33.1% sunt de părere că „guvernanții acționează mai degrabă în interesul național al României” (față de 28.8% în ianuarie 2022). Nu știu sau nu răspund 12.9%.
Ajutorul statului pentru firme românești vs. firme străine
63.8% dintre români consideră statul ajută mai mult firmele străine și companiile multinaționale decât pe cele românești (față de 68.1% în ianuarie 2022). 20.6% sunt de părerea contrarie, respectiv că statul ajută mai mult firmele românești decât pe cele străine și companiile multinaționale (față de 15.4% în ianuarie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 15.7%.
Economie de piață vs. economie controlată de străini
Afirmația „România are o economie care este controlată de străini în funcție de interesele altor țări” întrunește acordul a 61.8% dintre cei intervievați (față de 77.5% în ianuarie 2022). 31.7% consideră că „România are o economie care funcționează liber, după regulile pieței” (față de 17.2% în ianuarie 2022), iar 6.5% nu știu sau nu răspund.
Produse agricole românești
54.3% dintre români sunt de părere că produsele agricole românești sunt mai rare în marile rețele comerciale din cauză că acestea preferă produsele din străinătate (față de 63.9% în ianuarie 2022). De cealaltă parte, 39.7% cred că produsele agricole românești sunt mai rare în marile rețele comerciale din cauză că producția locală este mică (față de 29.7% în ianuarie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este 6% din total eșantion.
Exploatarea resurselor naturale
62.4% dintre respondenți sunt de părere că resursele naturale ale României ar trebui exploatate doar de companii românești (față de 69.7% în ianuarie 2022), în timp ce 34.9% consideră că resursele naturale ale României ar trebui exploatate de orice companie românească sau străină care lucrează eficient (față de 28.5% în ianuarie 2022). 2.7% nu știu sau nu răspund.
Calitatea produselor din piața românească
66.5% cred că firmele străine vând pe piața românească produse calitativ inferioare față de cele pe care le vând în alte țări (față de 71.8% în ianuarie 2022), în timp ce 29.5% sunt de părerea contrarie (față de 24.2% în ianuarie 2022). Procentul non-răspunsurilor este de 3.9%.
Firme românești vs. firme străine
57% dintre români sunt de părere că firmele străine care activează în România oferă condiții mai bune de muncă și plătesc salarii ceva mai mari (față de 62.4% în ianuarie 2022). La popul opus, 23% consideră că firmele românești oferă condiții mai bune de muncă și plătesc salarii ceva mai mari (față de 20.4% în ianuarie 2022). 20% nu știu sau nu răspund.
Impact investiții străine
În opinia a 45.8% dintre români, companiile străine care au investit în România în ultimii 30 de ani au făcut mai mult bine decât rău României (față de 39.5% în ianuarie 2022). 43.4% sunt de părerea contrarie (față de 51.3% în ianuarie 2022), iar 10.8% nu știu sau nu răspund.
Taxe mai mari pentru firme străine
55.8% dintre cei chestionați sunt de părere că ” Statul român ar trebui să introducă taxe mai mari pentru firmele străine care activează în România, chiar și cu riscul ca unele dintre acestea să-și mute afacerile în alte țări” (față de 66.5% în septembrie 2021). 40.2% sunt de părere contrarie (față de 28% în septembrie 2021), iar 4% nu știu sau nu răspund.
Conspirația statelor bogate pentru ținerea României în sărăcie
49.5% dintre români sunt de acord cu afirmația: „Există o înțelegere a statelor mai bogate pentru a ține România în sărăcie și subdezvoltare” (față de 60.2% în ianuarie 2022). 42.8% sunt în dezacord cu afirmația (față de 33.7% în ianuarie 2022). 7.7% este procentul non-răspunsurilor.
România, colonie?
Sunt de acord cu afirmația „România este o colonie a Uniunii Europene și a Statelor Unite ale Americii” 48.5% dintre respondenți (față de 52.5% în septembrie 2021), în timp ce 42.7% își exprimă dezacordul (față de 39.5% în septembrie 2021). Ponderea non-răspunsurilor este de 8.8%.
Românii, cetățeni „de mâna a doua în Europa”?
Afirmația „Românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa” întrunește acordul a 66.6% dintre respondenți (față de 76.3% în septembrie 2021). 29.1% sunt în dezacord cu afirmația (față de 19.8% în septembrie 2021), iar 4.3% nu știu sau nu răspund.
Identitate culturală
74.8% dintre cei intervievați sunt de acord cu afirmația: „România mai trebuie să recupereze în multe domenii față de statele din Occident, dar cultural este superioară celor mai multe dintre ele” (față de 72.5% în septembrie 2021). 18.6% sunt în dezacord cu această afirmație (față de 21.5% în septembrie 2021), iar 6.5% nu știu sau nu răspund.
Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist
69.1% dintre români ar vota un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională (față de 65.7% în ianuarie 2022). 27.3% declară că nu ar vota un astfel de partid/candidat (față de 32.8% în ianuarie 2022). Nu știu sau nu răspund 3.6% din total eșantion.
Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist care ar propune ieșirea României din UE
Dintre cei dispuși să voteze un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte (69.1% din total eșantion în decembrie 2024), 33.1% și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid/candidat ar propune măsuri și politici care ar putea determina ieșirea României din Uniunea Europeană (ceea ce reprezintă aproximativ 23% din totalul participanților la sondaj). 61.6% și-ar schimba opțiunea. 5.3% nu știu sau nu răspund.
Spre comparație, în ianuarie 2022, din cei dispuși să voteze un partid naționalist (65.7% din total eșantion), 39.7% declarau că și-ar fi menținut opțiunea (ceea ce reprezenta aproximativ 26% din totalul participanților la sondaj), în timp ce 55.1% susțineau contrariul.
Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist care ar propune o apropiere a României de Rusia
Dintre cei dispuși să voteze un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte (69.1% din total eșantion în decembrie 2024), 16% și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid/candidat ar propune o apropiere față de Rusia (ceea ce reprezintă aproximativ 11% din totalul participanților la sondaj) și 81% și-ar schimba-o. 3% nu știu sau nu răspund.
Spre comparație, în ianuarie 2022, din cei dispuși să voteze un partid naționalist (65.7% din total eșantion), 26% declarau că și-ar fi menținut opțiunea (ceea ce reprezenta aproximativ 17% din totalul participanților la sondaj), în timp ce 68.4% susțineau contrariul.
Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist care ar propune naționalizarea companiilor care exploatează resurse naturale
Dintre cei dispuși să voteze un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte (69.1% din total eșantion în decembrie 2024), 37.4% și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid/ candidat ar propune naționalizarea companiilor care exploatează resurse naturale (ceea ce reprezintă aproximativ 25.9% din totalul participanților la sondaj), în timp ce 52.2% și-ar schimba-o. 10.4% nu știu sau nu răspund.
Recunoașterea cuplurilor de același sex
68.1% dintre respondenți se opun categoric ca statul român ar trebui să ofere o formă de recunoaștere legală cuplurilor alcătuite din persoane de același sex (față de 67.9% în septembrie 2021). 21% consideră că aceste cupluri ar trebui recunoscute legal, dar în anumite limite (față de 18.5% în septembrie 2021), iar 8.4% sunt de părere că respectivele cupluri ar trebui recunoscute legal, la fel ca și cuplurile alcătuite dintr-un bărbat și o femeie (față de 11.5% în septembrie 2021). 2.5% dintre cei intervievați nu știu sau nu răspund la întrebare.
