Acasă Interviuri / Analize Sondaj de opinie INSCOP – STG – TSP

Sondaj de opinie INSCOP – STG – TSP

Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false

Capitolul 2: Încredere în țări, organizații, lideri internaționali


Germania este țara care se bucură de cel mai ridicat nivel de încredere printre români, în timp ce Rusia prezintă cea mai puțină încredere dintre țările și organizațiile internaționale testate în sondajul de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Sondajul de opinie, realizat în perioada 1 – 12 martie 2021, este împărțit în patru capitole, cel de-al doilea capitol fiind dedicat măsurării încrederii românilor într-o serie de organizații internaționale, țări și lideri.[1]. Prezentarea grafică a acestui capitol poate fi descărcată la https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2021/03/24.03.21-Sondaj-INSCOP.-Capitolul-2.pdf 

Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „Încrederea în țările, organizațiile și liderii occidentali este semnificativ mai mare decât încrederea în țări din spațiul estic apropiat sau îndepărtat. Acest lucru consolidează concluziile anterioare privind validarea reperelor occidentale în societatea românească. Pe de altă parte, tendința încrederii este una descendentă comparativ cu alți ani, ceea ce sugerează o evaluare mai exigentă din partea românilor pe fondul unor evenimente și evoluții politice și sociale complexe în țări importante din spațiul occidental.”

Dan Andronache, vice-presedinte True Story Project: „La nivel macrosocial increderea in tarile autocrate este scazuta. Este de notat exceptia din situatia comparativa a perceptiei liderilor vs tarile de apartenenta, respectiv Putin vs Rusia, unde un rol major este jucat de narativele din social media ce au un trend evident de zugravire in cheie pozitiva a liderului de la Kremlin.  La nivelul segmentarii acestor perceptii ne preocupa identificarea cauzelor pentru care increderea in tarile autocrate este mai mare in randul tinerilor decat in randul celorlalte categorii sociale, precum si influenta fake news in modelarea acestor perceptii.”

ANALIZA EXTINSĂ A DATELOR

Încrederea în țări/ organizații internaționale
Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere (57,6% au încredere multă și foarte multă) în Germania. 51,6% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană, în timp ce 49,4% au încredere multă și foarte multă în NATO. În Statele Unite ale Americii au încredere multă și foarte multă 47,2% dintre cei chestionați. Încrederea în Rusia și China se situează sub 20 de procente. 19% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în China, 16% în Rusia.
Analiza socio-demografică: Încrederea în SUA este mai ridicată în rândul bărbaților, al tinerilor sub 30 de ani și al vârstnicilor (peste 60 de ani), al celor cu un nivel de educație mai scăzut.
Tind să ai aibă o încredere mai mare în Germania: bărbații,  persoanele sub 45 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le asigură mai mult decât un trai decent, gulere albastre și albe, angajații din sectorul privat.
În ceea ce privește încrederea în Rusia, tinerii de 18-29 au ceva mai multă încredere în această țară, comparativ cu media populației. Neîncrederea în Rusia este ușor mai ridicată în rândul celor peste 60 de ani, al locuitorilor din București și din urbanul mare.  
Încrederea în UE este mai ridicată în rândul următoarelor categorii: bărbații, tinerii sub 30 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le asigură mai mult decât un trai decent, gulere albe, locuitori din București sau din mediul rural, regiunea Nord-Est sau București-Ilfov.
Bărbații, cei peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat și cu un venit care le asigură mai mult decât un trai decent, gulere albe, locuitori din București sau din urbanul mare (peste 90 de mii de locuitori) au încredere în NATO într-o proporție mai mare decât celelalte categorii.

Încredere în liderii internaționali
50,1% dintre cei intervievați au încredere multă și foarte multă în Angela Merkel, cancelara Germaniei. 41,6% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Joe Biden, președintele SUA. În Vladimir Putin, președintele Rusiei, au  încredere multă și foarte multă 19% dintre respondenți.
Analiza socio-demografică: Încrederea în Joe Biden, președintele SUA, este mai ridicată în rândul celor peste 60 de ani, al celor cu un nivel de educație mai scăzut, inactivi pasivi.
Tind să aibă o încredere mai mare în Angela Merkel, cancelara Germaniei gulerele albe, locuitorii din regiunea Nord Est, cei cu un venit mai ridicat și angajații din sectorul privat.
Au o încredere mai mare în Vladimir Putin, președintele Rusiei, următoarele categorii: bărbații, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație medie sau superioară și cei cu un venit mai ridicat

DATE METODOLOGICE
Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).
Datele au fost culese în perioada 1 -12 martie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice).  Volumul eșantionului multistadial stratificat a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95% la un grad de încredere de 95%.

 

[1] Capitolul 3: Atitudinea față de companii străine, raportarea la Ungaria, atitudinea față de minorități, Spațiul Schengen și Capitolul 4: Dezinformare, propagandă, știri false, încrederea în surse de informații din cadrul studiului sociologic vor fi publicate în datele de 29 și 31  martie 2021.