Unul din opt milioane de specii sunt amenințate cu dispariția la nivel mondial. Speciile pe cale de dispariție sunt plante și animale amenințate cu dispariția. Acest fenomen este cauzat în principal de pierderea și degradarea habitatului/habitatelor, dar și de poluare, schimbările climatice, speciile alogene invazive, etc. Biodiversitatea este, însă, esențială pentru sănătatea ecosistemelor și viața umană.
Pentru a proteja speciile pe cale de dispariție, UE dorește să îmbunătățească și să conserve biodiversitatea. Într-o rezoluție adoptată în luna ianuarie, Parlamentul a solicitat elaborarea unei Strategii ambițioase a UE în domeniul biodiversității pentru 2030 pentru a aborda principalele cauze ale pierderii biodiversității și pentru a stabili obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru UE și statele membre.
Comisia Europeană a anunțat noua sa strategie pentru 2030.
Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN) a întocmit o listă roșie europeană a speciilor pe cale de dispariție, astfel încât să poată fi luate măsuri pentru a le salva. Din cele 1 677 de specii europene pe cale de dispariție, cele mai amenințate sunt melcii, scoicile și peștii.
Mai mult de jumătate din arborii endemici din Europa, inclusiv castanul porcesc/castanul sălbatic, Heberdenia excelsa și scorușul sunt amenințați cu dispariția, iar aproximativ o cincime dintre amfibieni și reptile sunt pe cale de dispariție.
Vulpea polară, nurca europeană, foca-călugăr de Mediterana, balena dreaptă și ursul polar sunt în prezent printre cele mai amenințate mamifere din Europa.
Polenizatorii sunt și ei în declin. Una din 10 specii de albine și de fluturi din Europa este pe cale de dispariție.
Speciile dispărute din Europa
Conform UICN, din 2015, au dispărut în Europa 36 de specii, inclusiv multe specii de pești de apă dulce, mai multe specii de Coregonus (un tip de somon), molusca de apă dulce Graecoanatolica macedonica (un mic melc de apă dulce care se găsea doar în lacul Dojran din Macedonia) și Pensée de Cry – o floare violetă.
Dintre mamifere, zimbrul și Prolagus sardus – un văr al iepurilor – au dispărut în secolul XVII și, respectiv, XVIII.
Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua situația, în special a albinelor, a mamiferelor marine și a pești
