Spiritualitatea unui vechi lăcaş românesc din Serbia – biserica din Râtişor – este surprinsă în cea de-a patra apariție editorială a Editurii Românii Independenţi din Serbia (RIS) care funcţionează în cadrul Asociaţiei cu aceeaşi denumire – RIS, apărută la sfârșitul acestui an, un album iconografic care poartă semnătura preotului Gheorghe Dolinga, tipărit cu binecuvântarea Preasfinţitului Daniil, Episcop locţitor al Episcopiei „Dacia Felix”.
Cartea „Pictura de pe lemn şi tinichea bisericii din Râtişor secolul XVIII-XI” înfăţişează şi ilustrează incursiunea în universul fascinat al picturii de pe lemn şi tinichea. Cartea conţine icoane, imagini de ansamblu, detalii ale picturilor şi este un excelent instrument pentru specialişti, dar se adresează totodată şi publicului larg iubitor de artă şi patrimoniu – prin introducerea cititorului în atmosfera locului. Cartea reprezintă o contribuţie originală în cercetarea picturii de pe lemn în general. Icoanele reprezintă un limbaj contradictoriu, care exprimă sensul venerării imaginilor şi miracul unei tradiţii în Banat, dar totodată aduc un alt cer pe pământ. Icoanele şi picturile bisericilor şi mănăstirilor ne înfățişează unirea firii umane cu harul dumnezeiesc într-o armonie cumpănită. Icoana lui Dumnezeu este mărturia întrupării Sale adevărate şi sfințitoare, respectiv Evanghelia în imagini. Sfintele icoane sunt pentru noi, creştinii, adevărate „ferestre spre cer” prin care noi privim spre Dumnezeu şi spre lumea nevăzută, şi prin care El priveşte spre noi cu dragoste şi bunătate.
Cartea „Pictura de pe lemn şi tinichea bisericii din Râtişor secolul XVIII-XIX-lea” (Contribuţii la monografia parohiei din Râtişor II) este un ajutor pentru cunoaşterea unei pagini din istoria bisericii din Râtişor, care prezintă ilustrativ şi detaliat pictura de pe lemn regăsită la Biserica Ortodoxă Română din Râtişor.
Cuvântul preliminar este scris de preotul iconom stavrof Cornel Juică, iar cartea are 94 de pagini în culori.
Cele aproximativ nouăzeci de icoane păstrate în biserica din Râtişor zidită în anul 1736 cu hramul Sfântul Nicolae au fost executate pe lemn şi tinichea de pictorii celebrii Gheorghe Diaconovici (născut la Srediştea Mică), Rajko Stojanovici şi Nicolae Popescu. Datorită importanței majore a lăcaşului de cult din Râtişor, prin decizia Institutului pentru Protecția şi Cercetarea Obiectelor de Cultură a P. A. Voivodina, patrimoniul bisericesc a fost pus sub protecția statului la mijlocul secolului al XX-lea.
Lucrarea preotului Gheorghe Dolinga constituie o temeinică punere în valoare a artei bănățene din Serbia, iar albumul publicat recent tot la Editura „Românii Independenți din Serbia” vine să confirme contribuția esențială a picturii de pe lemn şi tinichea din Banat în context european.
Reamintim că Editura ”Românii Independenţi din Serbia” din Vârşeț a mai tipărit și alte lucrări şi studii de referinţă, capitale pentru identitatea şi spiritualitatea românilor din Serbia: ”Societăţile cultural-artistice româneşti din Voivodina 1945-1962” – autor dr. Dorinel Stan, ”Pictura murală de pe pereţi bisericii din Râtişor” – autor Gheorghe Dolinga, ”Aşezământul Monahal Srediştea Mică„ – autor dr. Dorinel Stan.
