Grupări de criminalitate organizată, teroristă sau ţări ostile derulează atacuri, uneori concertate, asupra infrastructurilor critice din România sau statelor aliate, a declarat Adrian Părăluţă, şeful Direcţiei Generale de Analiză din cadrul SRI, în cadrul unei dezbateri. El a subliniat că agresivitatea operaţiunilor de acest fel a fost fără precedent.
”Ultimii ani au marcat debutul unei perioade complicate, în care UE s-a confruntat cu provocări la adresa coeziunii şi stabilităţii statelor membre, iar NATO, pe alocuri, cu o retorică agresivă. România a întâmpinat, la rândul său, situaţii complicate în gestionarea principalelor probleme de Securitate”, a subliniat Părăluţă, în cadrul conferinţei Monitorului Apărării și Securității ”Cum răspundem la crizele de securitate naţională?”.
Referindu-se la principalele ameninţări la adresa securităţii naţionale, acesta a subliniat că securitatea cibernetică este una dintre principalele preocupări ale SRI: ”În prezent, grupări de criminalitate organizată, teroristă sau chiar ţări ostile derulează atacuri, uneori concertate, asupra infrastructurilor critice din România sau statelor aliate, agresivitatea operaţiunilor fiind fără precedent”, a precizat colonelul Părăluţă, citat de Mediafax.
”În ultimii ani, atacatorii cibernetici au exploatat vulnerabilităţile sistemului work from home (n.n. telemuncă), aplicat entităţilor publice sau private, în context pandemic. În acelaşi scop, au speculat vulnerabilităţile echipamentelor şi soluţiilor software ale ţintelor, lipsa unor politici de securitate cibernetică ale sistemelor informatice şi cultura de securitate redusă a utilizatorilor”, a punctat Părăluță.
De asemenea, spune el, România ”traversează o perioadă în care propaganda anti-Occidentală şi anti-Europeană îmbracă forme mai mult sau mai puţin subtile”.
Nici ameninţarea teroristă nu este departe de preocupările SRI, astfel că Adrian Părăluţă a subliniat că,” potrivit evaluării noastre, deşi nu există riscul unui atac terorist iminent, se menţine ameninţarea la adresa României. Nu constituim o ţintă directă şi explicită a unor organizaţii teroriste, dar putem fi oricând o ţintă de oportunitate”.
De asemenea, pe lângă riscul radicalizării, care a cunoscut un trend ascendent în ultimii ani, în special în rândul persoanelor recent sosite în ţară din ţări afectate de terorism şi al cetăţenilor români convertiţi la islam, colonelul Părăluţă a subliniat că România rămâne în atenţia locuitorilor ţărilor afectate de terorism drept ţară de tranzit sau refugiu.
”Din fericire, ţara noastră nu a înregistrat cazuistică de tip Foreign Terrorist Fighters, dar au fost identificate situaţii în care indivizi proveniţi din state europene au tranzitat teritoriul naţional cu destinaţia Siria sau Irak, iar, în ultima perioadă, observăm parcurgerea traseului invers”, a spus el.
”Reţelele criminale investesc profituri ilicite pentru a-şi asigura suport în rândul funcţionarilor publici şi încearcă să influenţeze actul decizional. De asemenea, exploatarea vulnerabilităţilor în securizarea frontierelor non-UE a făcut şi face posibilă continuarea operaţiunilor de contrabandă şi trafic de droguri”, a menţionat colonelul Părăluţă.
Potrivit acestuia, în ciuda restricţiilor din ultima perioadă, entităţi interesate, inclusiv statale, au continuat eforturile de dezvoltare clandestină a programelor ce vizează dezvoltarea armelor de distrugere în masă şi vectori purtători sau transferuri de expertiză şi tehnologii. ”România este o zonă de interes pentru achiziţii de armament sau o zonă de tranzit”, a menţionat acesta.
