Statul român trebuie să considere o prioritate protejarea comunității românești istorice din...

Statul român trebuie să considere o prioritate protejarea comunității românești istorice din Serbia

Bogdan Diaconu

Situația comunității românești din Serbia este dramatică pentru că membrilor acestei comunități le este refuzat dreptul la identitate, credință și educație în limba lor. Mai mult, cei care activează pentru păstrarea identității românești sunt deseori anchetați și aflați în vizorul serviciului de informații din Serbia ca și cum ar fi o amenințare, susține deputatul Bogdan Diaconu, vicepreședinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

Deputatul se referă, într-o declarație, la cazul românilor din Valea Timocului anchetați în acest an pentru că au participat la slujba de sfințire în limba română a unei troițe și reamintește că Serbia vrea să adere la Uniunea Europeană, promițând respectarea drepturile minorităților de pe teritoriul ei. ”România trebuie să facă uz de dreptul ei de veto pentru a obliga Serbia să respecte drepturile românilor, așa cum și România respectă drepturile minorității sârbe de pe teritoriul ei”, susține deputatul.

”Nu putem permite Serbiei să defileze oficial ca o țară care respectă cadrul european în materie de minorități, în timp ce, în spatele declarațiilor frumoase, instituțiile acestui stat luptă pentru asimilarea minorității românești, ba chiar pentru intimidarea și amenințarea liderilor români care au inițiative și desfășoară demersuri firești de păstrare a identității”.

Diaconu susține că statul sârb privește slujbele în limba română ca acțiuni dușmănoase îndreptate împotriva siguranței sale și face eforturi de schimbare a denumirii românilor în valahi pentru a rupe orice legătură cu România și cu identitatea românească. ”Într-un mod similar cu inventarea unei identități moldovenești peste Prut de către cei care vor să rupă legăturile cu țara mamă, autoritățile sârbe au inventat o nouă identitate și fac demersuri ca românii din această țară să își asume condiția de vlahi pentru ca statul român să nu-i mai poată proteja și să nu mai poată cere respectarea drepturilor lor”.

”La ora actuală, în Serbia e mai ușor să ridici moschei decât biserici ortodoxe române. Biserica Protopopiatului românesc din Negotin a fost construită cu o autorizație inițială de garaj, ca să poată fi demarată construcția. Etnicii români din Serbia au primit abia în toamnă dreptul teoretic să primească educaţie în limba română în şcolile din această ţară după 200 de ani de când au cerut acest lucru. Numai că nu există o școală românească, ci doar cursuri opționale pentru limba română în școlile sârbești unde învață etnici români, adică un drept teoretic despre a cărui aplicare nu avem nicio garanție.

În aceste condiții, a devenit o necesitate ca statul român să considere o prioritate protejarea comunității românești istorice din Serbia, folosind toate pârghiile sale diplomatice și puterea sa de membru al UE pentru a asigura protecția românilor din statul vecin, aflați sub o presiune uriașă de asimilare.

O soluție în acest sens este și acordarea în regim de urgență  de cetățenie română în comunitățile istorice din preajma țării noastre, așadar și în Serbia, lucru care trebuie să devină un proiect masiv și eficient de salvare a neamului românesc situat pe teritorii străine. Prin dobândirea cetățeniei române, nimeni nu le va mai putea nega dreptul românilor din Serbia la identitate, iar statul român se va putea implica activ în protejarea lor”, spsține deputatul. Acesta consideră că birocrația pentru acordarea cetățeniei române îi determină pe românii din Serbia de la granița cu Bulgaria să ceară cetățenia bulgară, mult mai ușor de obținut.

”Statul român trebuie să pună întrebări statelor vecine care îi atacă pe românii cetățeni ai acelor țări. În felul acesta, autoritățile sârbe se vor gândi de două ori înainte să-i ancheteze pe români pentru că se roagă și vorbesc în limba lor, iar dacă suntem fermi în apărarea comunității românești, vor înceta să se mai poarte cu aceasta ca și cu un inamic al statului”, mai susține vicepreședintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.