Diaspora științifică -15.000 de cercetători români activi în străinătate
România este printre țările care exportă personal înalt calificat. Acesta lucrează mai ales ȋn cercetare, medicină și tehnologia informației. Romȃnia are nevoie de specialiști ȋn formarea cărora a investit, ȋnsă nu-i poate opri, căci libera circulație și posibilitatea obținerii unui nivel de trai mai bun atrag resursa umană ȋnalt calificată spre statele mai avansate, state care recompensează salarial nivelul de calificare și oferă posibilități de dezvoltare profesională și personală.
Aceasta este una din constatările incluse în studiul ”Emigrația forței de muncă înalt calificate din România. O analiză a domeniilor cercetare – dezvoltare, medicină și tehnologia informației și a comunicațiilor”, realizat de Asociația Română pentru Promovarea Sănătății, în cadrul proiectului EMINET – Dezvoltarea unei rețele de organizații active în domeniul migrației.
Studiul relevă existența unor diferențe în tendințele migratorii înregistrate în cele trei domenii: în timp ce în cercetare-dezvoltare migrația circulatorie și mobilitatea sunt mai accentuate datorită rețelelor științifice, migrația medicilor tinde să fie permanentă sau pe termen lung, iar în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), datorită specificului activității și dezvoltării accentuate din ultimii ani, se remarcă atât migrația cât și lucrul la distanță pentru angajatori străini.
Motivele migrației
Principalul motiv care a determinat decizia de a emigra a specialiștilor din cele trei domenii analizate, așa cum relevă studiul, nu este venitul prea mic. Cel mai des invocate de specialiști au fost, în această ordine: corupția, lipsa oportunităților de dezvoltare profesională, avansarea în carieră nebazată pe merite profesionale, birocrația din instituțiile publice, veniturile mici și lipsa infrastructurii/echipamentelor tehnice.
Datele privind amploarea emigrației înalt calificate
În ceea ce privește cercetarea-dezvoltarea, diaspora științifică este alcătuită în prezent din aproximativ 15.000 de cercetători români activi în străinătate, pentru care România nu a reușit să construiască programe eficiente de atragere în țară, de reintegrare sau de angrenare în parteneriate cu cercetători din țară. În România, în ultimii 20 de ani s-a înregistrat o reducere cu circa 30% a numărului de salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare. De asemenea, numărul studenților care au ales în ultimii 10 ani să studieze în străinătate este de aproximativ 300.000, reducându-se semnificativ baza de formare a unor noi generații de cercetători și perspectivele revitalizării sistemului românesc al cercetării – dezvoltării și inovării.
În sistemul medical, conform estimărilor autorilor, aproximativ 15.700 de medici români își practică în prezent meseria în străinătate, cu precădere în state din vestul Europei (Germania, Marea Britanie, Franța). Într-o declarație recentă a Societății Naționale de Medicină de Familie se menționa că deficitul de medici de familie este de aproximativ 600, deci nesemnificativ.
Cu ocazia cercetării întreprinse în 2017 prin proiect, referitor la deficitul de medici pe fiecare județ înregistrat de direcțiile județene de sănătate publică, s-a aflat din răspunsurile parțiale (24 din 42 de direcții au oferit informații) că deficitul de medici specialiști era de aproximativ 4.700.
Prea puțin se știe despre comportamentul de migrație al specialiștilor din domeniul TIC. Specialiștii TIC formați ȋn Romania se pare că lucrează mai ales ȋn statele UE precum Marea Britanie, Irlanda, Belgia, dar și SUA și Canada. În țară, lucrau ȋn 2014 circa 120.000 de specialiști IT și se estimează că, până în 2020, cererea va ajunge la circa 300.000, din datele făcute publice de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii IT (ANIS). Salariul mediu net ȋn domeniu era de 5811 lei ȋn luna ianuarie 2017 (cf. INS), față de 2300 lei salariul mediu net pe economie.
Recomandări pentru decidenți
Pentru o mai bună gestionare a fenomenului emigrației, sunt incluse și o serie de recomandări pentru decidenți, cum ar fi aceea de a colecta oficial datele despre românii emigrați, inclusiv sub aspectele nivel de pregătire, ocupația, legăturile profesionale cu România, precum și recomandarea de a crește fondurile alocate domeniilor înalt calificate afectate de migrație, cum este cercetarea-dezvoltarea și medicina. De asemenea, sunt extrem de importante proiectele în colaborare cu diaspora, mai ales pentru cercetare și medicină. Pentru că principalele cauze care au dus la emigrația personalului înalt calificat nu pot fi remediate pe termen scurt și mediu (ex. corupția din sistemul public), în ambele domenii amintite anterior este necesară încurajarea migrației circulare, prin proiecte comune cu specialiști din alte țări și schimburi de experiență, stagii etc. În cazul TIC, se recomandă, printre altele, sprijinirea antreprenoriatului și simplificarea procedurilor birocratice, o mai bună reglementare a dreptului de proprietate intelectuală în legislație și facilități fiscale.
Principalele rezultate ale studiului au fost prezentate în cadrul conferinței ”Migrație și Muncă în România”, organizată de Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR) la București.
