- Doar 8,7% dintre români au reușit să economisească în ultimul an; aproape 1 din 4 a apelat la economii sau a făcut datorii pentru a acoperi cheltuielile de bază
- Intenția de cumpărare a unei mașini s-a înjumătățit într-un singur an, de la 8% la 4%
- Așteptarea de a plăti mai mult pentru schimbul valutar s-a dublat în trei ani, de la 16% la 32%
- Taxele au urcat ca presiune resimțită, de la 34% la 42%, iar grija pentru educație aproape s-a înjumătățit, de la 36% la 19%
- 75% dintre români spun acum că prețurile au crescut semnificativ, față de 59% acum un an
Conform celui mai recent val al studiului MKOR Consumer Sentiment România, doar 8,7% dintre români au reușit să pună bani deoparte în ultimul an. Restul au acoperit strict cheltuielile de bază, au apelat la economii ori s-au împrumutat.
Presiunea se vede direct în ce cumpără românii și în ce amână: mai puține mașini, mai multă valută cumpărată ca refugiu, taxe tot mai simțite. Pentru companiile care vând către consumatorul final, înseamnă bugete mai mici pentru tot ce nu e strict necesar.
Ce mai rămâne la sfârșitul lunii
La finalul lunii, doar 8,7% dintre români reușesc să pună ceva bani deoparte, arată cel mai recent val al studiului. Pentru 25%, veniturile acoperă doar cheltuielile de bază. 25% au apelat la economii ca să treacă luna, iar 23% au făcut datorii pentru aceleași cheltuieli.
Contractarea unui credit rămâne stabilă de trei ani, între 10% și 12% dintre respondenți la fiecare val: presiunea nu se traduce automat în împrumuturi noi. Pe de altă parte, încrederea în Banca Națională a scăzut de la 4,1 la 3,8, pe o scală de la 1 la 7.
Prețurile, inflația și scumpirile
Intenția de a cumpăra o mașină a scăzut de la 8% la 4% într-un singur an, iar 61,4% dintre români se așteaptă să plătească mai mult la cumpărăturile mari în următoarele 12 luni.
32% dintre români se așteaptă să plătească mai mult pentru schimbul valutar, față de 16% acum trei ani. 14% dintre respondenți plănuiesc să economisească direct în valută.
Tot mai puțini români se uită la prețurile imobiliare și chiriile, ca semnal al stării economice. Acestea au coborât de la 23% în Q3 2023 la 17% în Q2 2026, respectiv de la 21% la 15%. Reperele după care se „simte” scumpirea rămân alimentele, carburanții și facturile la utilități.
Trei sferturi dintre români, 75%, spun acum că prețurile au crescut notabil în ultimele 12 luni, față de 59% acum un an. Aproape 7 din 10 români cred că ritmul de creștere va continua sau se va accelera. Întrebați cu cât cred că au crescut prețurile în ultimele 12 luni, românii răspund în medie 16%, față de 21% în urmă cu trei ani. În paralel, ponderea celor care spun că „prețurile au crescut semnificativ” a urcat la 75% în Q2 2026, după minimul de 59% din Q2 2025. Rata pe care o estimează scade, presiunea pe care o resimt crește.
Alimentele rămân principalul reper după care românii observă scumpirile, 86% dintre respondenți le menționează, față de 74% carburanții și 69% facturile la utilități. Cursul valutar a urcat pe locul patru ca semnal al scumpirilor, la 45%, față de 25% acum trei ani: devalorizarea leului a devenit un semnal tot mai vizibil. Urmează taxele plătite, 42%, medicamentele, 35%, ieșirile în oraș, 34% și abonamentele de telefonie, TV sau aplicații, 32%.
Taxe în creștere
Valoarea taxelor plătite a urcat ca semnal de scumpire de la 34% la 42% în trei ani. Facturile la utilități rămân cea mai simțită presiune: 69% le resimt acum, față de 65% în 2023.
Nivelul impozitelor și taxelor ca grijă la nivel de țară a coborât ușor, de la 38% la 35%. Dintre cei care se așteaptă la scumpiri, 66% le pun pe seama taxelor și impozitelor.
Prețul medicamentelor a urcat ca semnal de scumpire de la 33% la 35%. Costurile serviciilor medicale rămân aproape neschimbate ca grijă de familie, de la 21% la 20%.
Sănătatea mentală este menționată ca grijă de familie de 16% dintre români, un nivel neschimbat de trei ani. Nu a ieșit din intervalul 14–18% în niciun trimestru măsurat.
Rămâne astfel spre coada clasamentului celor nouă griji de familie, la mare distanță de cheltuielile de bază (52%) sau de nivelul salariilor (42%). Se remarcă o diferență la nivel de generații cu privire la grija față de sănătatea mental: 34% dintre respondenții Gen Z o menționează, de peste trei ori mai mult decât cei din Gen X (10%), iar la ei devine a treia grijă, înaintea sănătății fizice.
