În bătălia pentru angajaţi într-o ţară cu un sector sanitar departe de ce ar trebui, tot mai multe firme oferă pachete cu beneficii pentru sănătate. Numărul celor cu abonamente medicale la clinici private a crescut semnificativ în ultimii ani. Companiile vor să prevină îmbolnăvirile. O analiză arată că peste două milioane de angajaţi, adică peste un sfert dintre cei care lucrează, se îmbolnăvesc într-un an. Din zilele de concediu medical, jumătate sunt cu spitalizare.
Potrivit TVR, aproape 1,8 milioane de oameni au acum abonamente medicale în sistemul privat, în toată ţara. Marii angajatori nici nu concep oferte fără acest beneficiu de bază.
Cel mai ieftin abonament asigură cel puțin un set de analize pe an și consultații de prevenție. Prețul crește în funcție de serviciile incluse, de la câțiva euro pe lună, la câteva zeci. Pachetele cele mai scumpe conţin şi imagistică – RMN, CT.
Un abonat merge de două ori mai des la medic decât ceilalţi, potrivit unui studiu. Unii îşi plătesc singuri abonamentul, dacă firma nu-l oferă. Sunt însă şi nemulţumiri. Una dintre ele se referă la timpul de așteptare până la o programare, pentru că prioritate au cei care plătesc imediat.
Pentru abonamentele medicale, statul oferă o deductibilitate fiscală de 400 de euro pe an.
Potrivit unui studiu, 2,3 milioane de angajaţi, adică peste un sfert, primesc, anual, 24 de milioane de zile de concediu medical – jumătate cu spitalizare.
Costul concediilor medicale pentru economie ajunge la 24 de miliarde de lei pe an.
Potrivit unei analize OECD referitoare a starea sistemului medical din România, în perioada 2015-2019, cheltuielile pentru sănătate au crescut în medie cu 10,3 % pe an, reprezentând cea mai mare creștere din țările UE. Cu toate acestea, în 2019, România a cheltuit totuși mai puțin de jumătate din media pe cap de locuitor din țările UE (1.310 euro comparativ cu 3.523 euro, ajustată la diferențele în ceea ce privește puterea de cumpărare). Ca pondere din PIB, România a cheltuit 5,7 % pentru sănătate – al doilea cel mai scăzut nivel din țările UE. Deși ponderea cheltuielilor publice pentru sănătate este ridicată (80 % în 2019) și în concordanță cu media UE, plățile directe, cu o pondere de 18,9 %, se situează peste media de 15,4 % de la nivelul UE. Plățile informale sunt considerate a fi substanțiale, deși nu se cunoaște valoarea lor totală.
La 18,9 % din cheltuielile curente pentru sănătate în 2019, plățile directe în România au rămas relativ neschimbate din 2005 și se situează peste media UE. Majoritatea plăților directe o reprezintă cheltuielile destinate produselor farmaceutice, ceea ce poate limita accesul la medicamentele esențiale. Tratamentele medicamentoase pentru bolile infecțioase au fost adăugate pe lista medicamentelor rambursabile, ceea ce înseamnă că medicamentele pentru tratarea simptomelor de COVID-19 sunt în prezent rambursate.
Aproximativ 4,9 % dintre români au raportat nevoi nesatisfăcute în materie de asistență medicală în 2019. Deși clasată a treia în UE după Estonia și Grecia, această rată s-a redus cu mai mult de jumătate de la un nivel maxim de 12,2 % în 2011, deși cu diferențe importante între grupele de venit. Doar 1,6 % dintre persoanele din cu cele mai mari venituri au declarat că au nevoi medicale nesatisfăcute, comparativ cu 8 % (în scădere comparativ cu 16,2 % în 2012) dintre persoanele cu cele mai mici venituri.
