România încearcă să păstreze legătura cu generațiile tinere ale diasporei printr-un program care aduce anual mii de copii și adolescenți în țară – Taberele ARC. La ediția din acest an a Programului au participat 8.430 de copii și tineri din 21 de țări, în cadrul a nouă serii desfășurate între 30 iunie și 1 septembrie. Lor li s-au alăturat peste 200 de voluntari, profesori și însoțitori, implicați în organizarea celor nouă serii.
Ajuns la cea de-a XVII-a ediție, Programul Taberele ARC este organizat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) pentru păstrarea legăturii și pentru apropierea copiilor români din afara țării de limba, cultura, tradițiile și istoria României.
Copiii au participat la ateliere de limba română, istorie și geografie, activități dedicate meșteșugurilor și muzicii tradiționale, competiții sportive, excursii și vizite la obiective culturale.
Pe de altă parte, programul facilitează legătura între copii și tineri români care trăiesc în țări diferite, care provin din comunități românești diferite.
Potrivit DRP, în acest an, pentru transportul participanților și desfășurarea activităților, au fost parcurși peste 400.000 de kilometri.
Activitățile au avut loc în opt centre: Centrul Sportiv Național „Arcul de Triumf” din București, Centrul de Agrement Gălăciuc din Vrancea, Centrul de Agrement Oglinzi din Neamț, Centrul de Agrement Codrii de Aramă din Botoșani, Mănăstirea Caraiman din Bușteni, Liceul Tehnologic „Liviu Rebreanu” din Bălan, Tabăra Straja din Hunedoara și satul de vacanță IC Ponor Padiș din Cluj.
Ediția din 2026 s-a desfășurat cu sprijinul Agenției Naționale pentru Sport, Patriarhiei Române și Liceului Tehnologic „Liviu Rebreanu” din Bălan.
Accentul ediției 2026 – incluziunea
Într-un demers dedicat incluziunii și participării comune, ultima serie a Programului ARC din acest an a inclus și copii cu sindrom Down, care au participat la aceleași activități și experiențe ca și ceilalți copii, accentul fiind pus pe interacțiune și integrare.
„Programul ARC este o ancoră identitară. Zilele petrecute de acești copii în România sunt mai mult decât zile de vacanță, sunt experiențe care îi apropie de țară, de rădăcinile lor și de valorile românești”, a declarat Cristina-Lavinia Arnăutu, director cu atribuții de secretar de stat al DRP.
Marea provocare: întoarcerea în diaspora
Adevărata provocare a proiectului începe însă odată cu întoarcerea copiilor în țările în care trăiesc. Copiii trăiesc și cresc în sisteme educaționale și medii sociale diferite, în care limba și cultura română concurează cu cele ale țării de rezidență. În aceste condiții, păstrarea legăturii cu România depinde nu doar de vizitele periodice în țară, ci și de accesul la educație în limba română, de activitatea comunităților românești și de programele prin care statul menține contactul cu aceste generații. La fel de important pentru program este ca după întoarcerea în diaspora acești copii să continue să vorbească românește, să dorească să-și cunoască originile și să integreze România în propria identitate.
