Legenda ,,Cântecul fratelui mort/ Vourkolakas/ The song of the Dead Brother“ este parte din tradiția popoarelor din Balcani, putând fi întâlnită, în diferite versiuni, în România, Grecia, Albania, Bulgaria sau Serbia. Inspirată de această legendă, regizoarea Evi Sarmi din Grecia a invitat Asociaţia pentru Cultură şi Tradiţie „Anton Pann” din România de a fi parteneri în această poveste pan-blacanică, despre o dramă petrecută undeva în primele secole ale celui de al doilea mileniu.
Astfel, cu sprijinul Institutului Cultural Român, Corul „Anton Pann” participă la data de 31 octombrie 2020, ora 20.00, la Salonic, Grecia, la realizarea spectacolului de teatru cu inserții muzicale ,,Cântecul fratelui mort/ Vourkolakas/ The song of the Dead Brother”.
Ineditul acestui produs artistic presupune interpretarea anumitor pasaje în cinci limbi, română, greacă, sârbă, albaneză, bulgară, utilizarea unui grup de muzicieni din altă țară (România) decât cea de provenineță a actorilor (Grecia) și originalitatea versiunii prezentate de regizoarea și actrița Evi Sarmi. Spectacolul se va interpreta fizic în Teatrul Avlia din Salonic, Grecia, însă publicul îl va putea urmări online, prin LIVE streaming, pe pagina oficială Facebook a Institutului Cultural Român.
Element cultural reprezentativ pentru structurile narative și temele comune ce pot fi întâlnite în Balcani, cântecul sau balada fratelui mort (paraloge-lb. gr.) pornește de la trecutul istoric comun, un tezaur tradițional comun. Iar povestea este despre puterea jurământului și a blestemului, despre puternica legătură a promisiunii și este construită ca un ritual al vieții omenești, fundamentat pe tradițiile folclorice din Balcani: nașterea, botezul, căsătoria, exilul, puterea blestemului, moartea, schimbarea sorții. Acest ritual leagă structurile sociale, definește timpul și spațiul prin crearea limitărilor și granițelor.
Regizoarea greacă Evi Sarmi susține că spectacolul se bazează pe opera teatrală a lui Argyris Eftaliotis, „O Vourkolakas”, și că intriga piesei este povestea unei familii formate dintr-o mamă cu nouă fii și o fiică. Când au venit pețitorii din Babilon pentru a cere pe Areti în căsătorie, într-un consiliu de familie s-a decis să o dea, deși opt dintre frați nu au fost de acord. Opinia lui Konstantis, fratele mai mic, care a jurat că, dacă va veni moartea sau boala, va merge și o va aduce pe Areti din străinătate. După plecarea lui Areti, ani grei au venit peste familie, deoarece toți cei nouă frați au murit. Mama singură a plâns pe mormintele lor și l-a blestemat pe Konstantis, pentru că nu și-a ținut promisiunea. Însă, Konstantis s-a ridicat din mormânt și s-a dus la Areti, pentru a o aduce înapoi la mama ei. În timp ce cei doi frați călătoreau călare, de trei ori păsările au vorbit cu voce umană despre imposibilul pe care l-au văzut, Areti vie se plimba cu Konstantis care era mort. De îndată ce au ajuns acasă, Konstantis s-a întors la mormântul său pentru a se odihni, în timp ce Areti s-a dus la mama ei. Cele două femei s-au îmbrățișat și au murit împreună. O poveste despre puterea Jurământului, despre puterea promisiunii.
Poemul „Cantecul fratelui mort” a hrănit generații de popoare din Peninsula Balcanică. Există diferite nume pentru acest poem: „Konstantis și Dokina” în Albania, „Lazăr și Petkana” în Bulgaria, „Voika” în România, „Fiica și frații ei” în Serbia.
