Theodor Pallady, 150 de ani de la naștere

Theodor Pallady, 150 de ani de la naștere

Pallady este delicat în nuanțe și splendori fragile, meșterul nostru ne povestește tainele culorilor văzute pe dinăuntru, învăluite în borangic. Tudor Arghezi

Romfilatelia introduce în circulație, la 14 aprilie 2021, o nouă emisiune de mărci poștale dedicată artelor plastice și unuia dintre maeștrii picturii românești moderne: Theodor Pallady, 150 de ani de la naștere.

Theodor Pallady s-a născut la Iași în anul 1871. După primii ani de instrucție școlară, e prezent la București (1886) ca elev al Școlii de Poduri și Șosele, iar mai apoi la Dresda, ca student al Politehnicii din acest oraș. În paralel cu studiile inginerești, ia lecții de pictură cu Ervin Oehme. Se dedică picturii și, în anul 1889, pleacă la Paris pentru a studia în atelierul lui Edmond Aman-Jean. Mai apoi, începând din anul 1891, fiind student la Școala de Arte Frumoase din Paris, studiază în atelierul lui Puvis de Chavannes, soț al principesei Cantacuzino, sora bunicului matern al pictorului. Are ocazia să-l cunoască direct pe Matisse, de care îl va lega o îndelungată prietenie. Între 1892 și 1897 își desăvârșește studiile alături de Gustave Moreau, Aimé Morot și Fernand Cormon.

Debutul artistic este înregistrat în anul 1900, la Salonul din Paris și în cadrul Expoziției Universale. În 1902 expune la Londra, iar doi ani mai târziu, la Ateneul Român.

Pictorul este prezent mai apoi în expoziții de gen la Barcelona (1929), la Haga și Amsterdam (1930), la Veneția (1940 și 1942), la Berna și Zürich (1943). La acestea se adaugă expozițiile din România, a căror listă se încheie în anul 1956 cu o amplă retrospectivă, la Muzeul de Artă (202 picturi și 87 lucrări de grafică).

Theodor Pallady este pictorul intimității mediului său, cu o concepție evocatoare, poetică, plină de tandrețe și sensibilitate. Pictura, calmă și austeră, redă o mare intensitate coloristică. Pornind de la o pictură ce prezenta explicit subiectele, ajunge la o pictură de rafinament, apropiată de arta lui Matisse, în care culorile sunt clare, luminoase și în ritmuri riguros construite. Se remarcă printr-un spirit rațional al măsurii, cu evitarea exagerărilor. În pictura sa și mai ales în desene se regăsește uneori și o nuanță ironică.

Repertoriul tematic al lui Theodor Pallady este divers, în el regăsindu-se frecvent nuduri, peisaje, flori, naturi statice interioare și multe autoportrete. Ritmul și armonia definesc elementele esențiale ale tablourilor sale. Este considerat un pictor al tăcerilor și al liniștii. Picturile sale pot fi comparate cu cele ale lui Marquet și Bonnard. Prin întreaga sa creație artistică, Theodor Pallady a înscris în pictura românească o pagină novatoare și originală, oferind perspective noi pe linia intelectualizării picturii.

Emisiunea de mărci poștale, alcătuită din patru timbre și o coliță dantelată, reproduce picturi reprezentative pentru creația artistului: naturi statice, autoportrete, peisaje pariziene.

Pe cele patru timbre sunt reproduse tablouri de Theodor Pallady care fac parte din colecția de pictură a Pinacotecii București, toate atestând interesul artistului pentru genul naturii statice, bogat reprezentat în opera sa. Întreaga creație a lui Theodor Pallady în acest gen este bazată pe compoziții clasice, restrânse tematic, structural-logice, cu proporții echilibrate, cromatică strălucitoare și tușă spontană. Naturile statice redau realitatea înconjurătoare, și merg dincolo de ea, fie că este vorba despre o mască, plantă, chitară, pâine, un fruct tăiat în felii, toate fiind în recuzita de gen a artistului, care a știut să construiască un ambient intim.

Pe primul timbru, cu valoarea nominală de 2,20 lei, este reprodus tabloul Natură statică cu mască. Format cu precădere în atelierele pictorilor din Franța (în special în cel al lui Gustave Moreau) din ale căror tehnică și repertoriu preia elemente orientale, Theodor Pallady elaborează totuși o concepție proprie cu privire la Orient, pe care îl privește prin prisma unui modernism temperat şi pe care îl surprinde, după 1920, în diverse teme. Astfel, regăsim în naturile sale statice diferite obiecte vizionate probabil în muzee din Extremul Orient (statuete sau măști – așa cum putem observa și în această lucrare) sau fructe din Orient (lămâi, rodii), compozițiile conținând mai multe fundaluri decorative de inspirație matissiană.

Pe cel de-al doilea timbru, cu valoare nominală de 5,50 lei, este ilustrat tabloul Peisaj stradal (Paris). Lucrarea face trecerea între naturile statice și peisajele lui Theodor Pallady, legându-le în mod inteligent și sensibil. Surprinderea florii așezate pe pervazul ferestrei deschise larg către stradă, subtilitatea cromatică cu o dominantă caldă, vibrată prin tușele libere, trădează o influență post-impresionistă. Contrastul de cantitate a făcut ca ghiveciul de flori din Peisaj stradal să fie scăldat în tonurile nisipii ale fundalului susținute de griurile neutre din planul îndepărtat. Sintetizarea formelor l-a ajutat pe artist să își păstreze crezul: „Tot ce nu depășește realitatea, nu e artă”.

Pe cel de-al treilea timbru, cu valoarea nominală de 9 lei, este reprezentată lucrarea Natură statică. Preferințele lui Theodor Pallady pentru compozițiile de interior vor duce la apariția unor serii excepționale de naturi statice, ce vor rezona întotdeauna cu spiritul artistului. Cu o recuzită mereu diferită, formată din obiecte ce se află în interiorul atelierelor sale, precum vase cu flori, tablouri, cărți, cutii, ochelari, pipe, statuete sau fructe tăiate în felii (ca în cazul de față), aranjate într-un echilibru atent stabilit de artistul perfecționist, Pallady va căuta în compozițiile sale descoperirea unei lumi noi, perfect echilibrate. Lucrarea a făcut parte din colecția doctorului A.I. Siligeanu și a fost achiziționată în 1978.

Pe cel de-al patrulea timbru, cu valoarea nominală de 10,50 lei, este redată lucrarea Natură moartă. Obiectele cotidiene prind expresivitatea materialității, un context social al trecutului și prezentului care vorbește despre preocupările artistului. O oglindă reflectă imaginea ghiveciului și a chitarei, oferind tridimensionalitate operei. Ocrurile și verdele crud al plantei sunt ca două note muzicale care compun o simfonie a culorilor. Lucrarea provine de la marele colecționar Luca Lasserson.

Pe timbrul dantelat al coliței, cu valoarea nominală de 31,50 lei, este reprodusă lucrarea Natură statică cu lalele (ulei pe carton, aparținând Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”), iar pe manșeta coliței, lucrarea Autoportret (ulei pe carton, din colecția Muzeului Național Brukenthal).

Pe manșetele minicolilor sunt reproduse autoportrete ale lui Theodor Pallady; două dintre acestea aparțin Bibliotecii Academiei Române, iar alte două – Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”.

Pe cele două plicuri „prima zi” a emisiunii sunt ilustrate, de asemenea, două autoportrete ale pictorului, aflate în colecția Bibliotecii Academiei Române.