Țiganii români, tema predominantă a competiției electorale franceze

Țiganii români, tema predominantă a competiției electorale franceze

Apropierea campaniei electorale ascute vocile din Hexagon care se ridică împotriva românilor. Presa spaniolă remarcă faptul că la şase luni înainte de campania electorală pentru alegerile municipale şi europene, în Franţa se reia subiectul ţiganilor ca responsabili pentru e;uarea politicilor sociale.

Estimând între 5.000 şi 20.000 de persoane numărul ţiganilor europeni care tr[iesc ]n taberele ilegale, ministrul francez de Interne, Manuel Valls, a spus marţi că taberele ilegale ale ţiganilor români şi bulgari s-au înmulţit în Franţa și trebuie desfiinţate, asigurând că ocupanţii lor vor fi expulzaţi în ţările lor. „Ţiganii au vocaţia de a se întoarce în România sau Bulgaria”, a spus Valls, care a adăugat că autorităţile din aceste două ţări trebuie să facă mai multe ”eforturi pentru integrarea lor”.

Într-un interviu pentru Radio France Inter, Valls a asociat minoritatea ţigănească cu ”cerşetoria şi delincvenţa” şi a afirmat că ”unica soluţie constă în desfiinţarea taberelor şi în expulzări”. Ministrul a justificat astfel cele întâmplate în urmă cu o săptămână la Lille, unde poliţia, la cererea primăriţei socialiste Martine Aubry, a demolat o aşezare în care se adăposteau 1.000 de persoane, majoritatea femei şi copii, cărora nu li s-a oferit o cazare alternativă.

„Soluţiile trec în mod particular prin expluzări”, a insistat politicianul socialist născut la Barcelona, care, fiind întrebat despre eşecul integrării acestor ţigani în Franţa, a răspuns printr-o generalizare: „Aceste populaţii au moduri de trai care sunt extrem de diferite de ale noastre”.

În privinţa intrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, ceea ce ar favoriza circulaţia fără controale a comunităţii ţigăneşti în alte ţări, Valls a subliniat că „încă nu este hotărâtă” şi a precizat că se discută aplicarea acordurilor de liberă circulaţie doar pentru aeroporturi, nu şi la frontierele terestre.

Controversa privind ţiganii a atins cote suprarealiste la Toulouse, unde judecătorul Hervé Barrié, preşedinte al Tribunalului Corecţional, a suscitat uimirea sindicatelor de magistraţi şi a asociaţiilor pentru drepturile omului. Barrié a acuzat ţiganii că vor să prade Franţa, într-un proces rapid în care erau judecaţi patru tineri pentru furt: „Credeţi  că vă vom lăsa să prădaţi astfel Franţa?”, i-a întrebat judecătorul. Deţinuţi erau acuzaţi că au furat 53 kg de cupru. Deşi procurorul a solicitat între 6-8 luni de închisoare, judecătorul Barrié i-a condamnat la un an de închisoare şi 41.000 de euro amendă.

Într-un comunicat comun, Liga pentru Drepturile Omului, Sindicatul Magistraturii şi cel al Avocaţilor din Franţa au afirmat că vorbele judecătorului sunt ”intolerabile, căci stigmatizează o categorie de populaţie şi stabileşte pre-judecăţi induse şi odioase între deţinuţi şi originea lor etnică”. Asociaţiile denunţă că acest ”discurs distructiv, din ce în ce mai dominant, indică ţapi ispăşitori şi atâţă xenofobia, micşorând coeziunea socială”.

Controversa a ajuns şi în precampania pentru municipalele din Paris, în care se înfruntă doi favoriţi la succesiunea primarului socialist Bertrand Delanoë. Candidata conservatoarei UMP, Nathalie Kosciusko-Morizet, a deschis focul la 18 septembrie, afirmând la I-Télé: „Credeţi că-i oprimăm prea mult pe ţigani? Pentru că eu am impresia că ţiganii sunt cei care-i oprimă prea mult pe parizieni”.

Alături de ea, primăriţa Arondismentului 7, Rachida Dati, a afirmat: “Există o adevărată acostare a copiilor la porţile şcolilor. Mergeţi să vedeţi. Îmi asum în întregime ideea că (ţiganii) trebuie expulzaţi”.

Luni, candidata socialistă Anne Hidalgo a replicat liderilor conservatori afirmând că au o atitudine “iresponsabilă” şi că folosesc “cuvinte nedemne”. Parísul, a spus Hidalgo, ‘are valori şi nu stigmatizează poporul în ansamblul său’. În orice caz, a adăugat că ea susţine ‘politica lui Manuel Valls constând în desfiinţarea taberelor’.