Este importantă includerea reprezentanţilor Ucrainei în orice discuţii referitoare la viitorul acestui stat, iar perpetuarea instabilităţii din Ucraina riscă să afecteze întreaga regiune, a afirmat Titus Corlăţean la reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale UE, desfăşurată, ieri, la Luxemburg.
Agenda Consiliului pentru Afaceri Externe a cuprins următoarele subiecte: criza din Ucraina, situaţia din Bosnia şi Herţegovina, precum şi ultimele evoluţii din Vecinătatea Sudică a UE, cu accent pe Siria. Reuniunea a prilejuit o evaluare a acţiunilor pe care Uniunea Europeană le-a adoptat de la declanşarea crizei din Ucraina, precum şi dezbateri privind direcţia abordării la nivel european pe acest subiect, în contextul evoluţiilor recente.
În cadrul discuţiilor, miniştrii europeni au exprimat profunda preocupare faţă de evenimentele recente din estul Ucrainei, care confirmă perpetuarea destabilizării interne, în pofida apelurilor repetate de angajare constructivă şi dezescaladare a situaţiei. Miniștrii au reafirmat sprijinul pentru unitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi au reconfirmat poziţia UE de nerecunoaştere a anexării ilegale a Crimeii de către Federaţia Rusă.
De asemenea, au decis asupra extinderii listei persoanelor și entităților supuse înghețării bunurilor și interdicției de vize. Totodată, miniștrii de Externe au remarcat pregătirile interne în vederea adoptării de măsuri restrictive conform deciziei Consiliului European din 20-21 martie 2014, în cazul în care acestea vor fi necesare.
A fost evidenţiată contribuţia semnificativă a UE, prin diversele instrumente aflate la dispoziţia sa, la consolidarea internă a Ucrainei, atât din punct de vedere al situaţiei economico-financiare, cât şi al statului de drept. În același timp, a fost transmis un mesaj autorităților de la Kiev de încurajare pe calea continuării reformelor structurale şi politice, inclusiv în domeniul constituţional.
Ministrul Corlăţean a salutat, alături de omologii europeni, adoptarea, în cadrul reuniunii, a Deciziei Consiliului privind acordarea de asistență macro-financiară pentru Ucraina și înfiinţarea Grupului de Sprijin al Comisiei Europene pentru Ucraina. Ministrul român a exprimat sprijin și deschidere pentru continuarea și accelerarea procesului de liberalizare a vizelor pentru cetățenii ucraineni.
În ceea ce privește scrisoarea președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, adresată mai multor șefi de state și guverne europeni, referitor la situația economică și financiară a Ucrainei, ministrul Titus Corlăţean a pledat pentru un răspuns politic unitar al Uniunii. Totodată, a atras atenția că participarea Ucrainei la orice discuție pe acest subiect este indispensabilă.
Ministrul român de Externe a exprimat disponibilitatea României de a contribui în mod substanţial la activitatea Grupului de Sprijin al Comisiei Europene pentru Ucraina şi, în context, a atras atenţia asupra responsabilităţii pe care Guvernul de la Kiev trebuie să şi-o asume în adoptarea şi implementarea unui pachet de reforme care să asigure continuarea modernizării statului şi a societăţii. O parte esenţială a acestui proces este reprezentată de asigurarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, cu respectarea deplină a standardelor europene în materie şi a necesităţilor legitime ale acestor minorităţi.
Referitor la necesitatea ca UE să urmeze o politică coerentă şi ambiţioasă faţă de statele membre ale Parteneriatului Estic, ghidată de principiul diferenţierii, ministrul Titus Corlăţean a salutat accelerarea procedurilor în vederea semnării, cât mai curând posibil, a Acordului de Asociere şi a Acordului Aprofundat şi Cuprinzător de Liber Schimb de către Republica Moldova şi Georgia. A împărtăşit, cu acest prilej, satisfacţia faţă de intrarea în vigoare, la sfârşitul lunii aprilie, a includerii Republicii Moldova în programul european de liberalizare a vizelor.
În discuţiile dedicate situaţiei din Bosnia şi Herţegovina, ministrul român a exprimat sprijinul pentru cele mai recente iniţiative europene de impulsionare a proceselor de reformă din acest stat şi a dialogului bilateral cu UE și a prezentat acțiunile României, în calitate de președinție în Exercițiu a SEECP, complementare cu acțiunile UE în regiune, inclusiv în ceea ce privește Bosnia și Herţegovina. A amintit, în acest context, organizarea la București, la 8-9 aprilie 2014, sub egida SEECP, a conferinței regionale pentru combaterea corupției la nivel înalt. În încheierea dezbaterii ministeriale privind Bosnia și Herţegovina, au fost adoptate Concluzii ale Consiliului.
