Liberalii amenințați cu excluderea începând de astăzi, de la orele 12.00, nu vor demisiona, ba mai mult, vor contesta în instanță toate deciziile congresului extraordinar al PNL convocat de Ilie Bolojan în data de 21 iunie 2026.
Susținătorii lui Adrian Veștea, considerați „Facțiunea Conservatoare din PNL”, au transmis duminică seara o reacție în 12 puncte la ultimatumul dat de Bolojan. Cei 23 de spun că aceștia refuză să participe „la o acțiune care, sub eticheta „luptei politice”, servește un singur scop: menținerea la cârmă politică și de decizie administrativ-financiară guvernamentală a unui grup restrâns”.
„Statutul și hotărârile adoptate de un partid politic, inclusiv cele adoptate astăzi la Congresul PNL, trebuie să respecte Legea partidelor politice nr. 14/2003 și prevederile statutare în vigoare la data adoptării lor.
Hotărârea Congresului de a impune demisia unor membri ai PNL, invocând generic încălcarea unor reguli fără a le indica în mod expres, este lipsită de temei statutar. Aceeași lipsă de temei a caracterizat și deciziile anterioare ale BPN.
Suntem solidari cu colegii somați să își depună demisiile prin presiune publică, în contextul prezenței celor 1.200 de delegați aflați în sala Congresului. Considerăm că presiunea exercitată asupra unor membri în fața unei adunări de partid este o metodă incompatibilă cu valorile democratice și liberale pe care PNL le-a apărat dintotdeauna.
Semnalăm colegilor din PNL neincluși pe listele de delegați la Congres că am primit mesajele prin care reclamă o selecție făcută discriminatoriu, lăsând deoparte pe cei care nu împărtășesc deciziile recente ale conducerii. Acțiunile noastre politice s-au întemeiat constant pe mesajele primite din baza partidului, o bază care nu își mai regăsește vocea în deciziile conducerii”, se arată în declarația comună de presă.
Astfel, semnatarii spun că „un lider înțelept ar fi propus, prin noul statut, recunoașterea posibilității ca în PNL să coexiste facțiuni doctrinare diferite”.
„Așa cum într-o democrație nicio autoritate nu poate pretinde executarea unei dispoziții vădit nelegale, tot astfel orice membru al PNL are dreptul și datoria morală de a contesta, prin mijloace statutare, orice decizie lipsită de temei legal sau statutar. Istoria politică ne arată că derapajele autoritare s-au instalat adesea prin vot obținut sub presiune și prin eliminarea oricărei voci minoritare.
Un lider înțelept ar fi propus, prin noul statut, recunoașterea posibilității ca în PNL să coexiste facțiuni doctrinare diferite — astfel încât, alături de direcția spre care partidul a fost împins treptat și fără dezbatere în ultimele 12 luni, să poată exista și o facțiune conservatoare, care a fost împinsă treptat în afara partidului.
În locul unei astfel de reforme, care ar fi unit partidul și l-ar fi făcut mai flexibil și mai capabil să își asume responsabilități pentru țară, conducerea PNL a ales un statut care concentrează puterea în mâinile unei singure persoane, elimină dezbaterea liberă și disidența internă și duce la pierderea unor organizații întregi, a unor lideri și membri care au muncit zeci de ani pentru partid.
Dacă am fi fost consultați înainte de organizarea Congresului, am fi spus ceea ce spunem și acum: un partid atât de divers și de complex precum PNL, cu tradiții solide în libertatea de gândire și de exprimare, poate funcționa doar prin recunoașterea coexistenței facțiunilor și printr-o conducere înțeleaptă, care dă glas tuturor, nu printr-o conducere care strivește disidența, o denigrează public și o stigmatizează”, subliniază ei.
Astfel, aripa Veștea din PNL spune că „suntem solidari cu toți colegii care, în ultimele săptămâni și luni, au fost supuși unui adevărat linșaj pe platformele de socializare”.
„Suntem solidari cu toți colegii care, în ultimele săptămâni și luni, au fost supuși unui adevărat linșaj pe platformele de socializare, la instigarea, vizibilă sau ascunsă, a unor membri din conducerea PNL.
Suntem solidari cu interesul general al țării de a avea cât mai rapid un guvern, în contextul în care conducerea PNL a întreținut un blocaj guvernamental, refuzând timp de o lună orice soluție viabilă de guvernare, inclusiv soluții care să satisfacă dorința conducerii de a merge în opoziție.
Partidele sunt instituții de interes public. Scopul lor este slujirea țării, nu a propriilor interese și calcule. PNL este ținut de luni de zile departe de acest scop prin blocarea formării unui guvern cu puteri depline. Refuzăm să participăm la o acțiune care, sub eticheta „luptei politice”, servește un singur scop: menținerea la cârmă politică și de decizie administrativ-financiară guvernamentală a unui grup restrâns, cu prețul lăsării țării fără un guvern cu puteri depline pentru mai bine de o lună.
În acest context, a te opune, prin mijloace statutare și legale, unei decizii de partid lipsite de temei legal și contrare interesului general, indiferent de câte voturi au fost adunate în spatele ei, nu este o trădare. Este o datorie morală.
Facțiunea Conservatoare din cadrul PNL, semnează – Adrian Veștea, Toma Petcu, Hubert Thuma, Cătălin Predoiu, Rareș Bogdan , Alina Gorghiu, Alexandru Popa, Andrei Alexandru, Baciu Andrei, Monica Anisie, Ciprian Pandea, George Scarlat, Ion Iordache, Lucian Bode, Antena Matei, Mihai Culeafă, Mihai Veștea, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Răzvan Prisca, Sorin Câmpeanu, Sebastian Rusu și Eduard Mititelu.
După cum se știe, una din rezoluțiile Congresului PNL, anunțată de Robert Sighiartău, este un ultimatum dat lui Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veştea, Hubert Thuma, Alina Gorghiu, acuzați că „au încălcat statutul partidului în mod repetat”.
Un Congres fără un sfert din organizații
La Congresul Extraordinar convocat ”pe repede înainte” pentru 21 iunie, la Romexpo au participat aproximativ 1.800 de delegați din cei peste 2.500 convocați, lipsind reprezentanți ai unor organizații puternice, cum ar fi Cluj, Ilfov, Giurgiu și Călărași.
De remarcat că au fost invitați doar unii dintre foștii președinți ai partidului – Valeriu Stoica, Vasile Blaga, Raluca Turcan și Ludovic Orban, actual președinte al formațiunii Forța Dreptei, care a prădit partidul imediat după ce nu a mai fost premier. Nu au fost invitați foștii președinți Călin Popescu Tăriceanu, Crin Antonescu și Klaus Iohannis.
Pentru prima dată în istorie, conducerea propusă de președinte, în cadrul unei moțiuni, fost aleasă în bloc, fără posibilitatea votării individuale. De altfel, mulți delegați din sală nu au fost de acord cu primirea direct în funcții de conducere a Oanei Gheorghiu sau a liderului REPER, Dragoș Pâslaru, dar nu au putut să-și manifeste opoziția, deoarece trebuia votată lista.
Mukți dintre cei prezenți de ce este necesar, acum, un congres extraordinar, având în vedere că Ilie Bolojan se află la jumătatea mandatului, fiind ales tot în cadrul unui congres extraordinar, anul trecut. De data aceasta însă mandatul său este de 4 ani, fiind evident că intenționează să candideze la președinția României.
Au fost înlăturați din funcție prim-vicepreședinții și vicepreședinții incomozi, Bolojan făcându-și noua echipă. Așadar, Ilie Bolojan a fost reconfirmat președinte al PNL, cu 1.769 de voturi pentru, dintr-un total de 1.842 de voturi exprimate. La reuniune au fost prezenți 1.886 de delegați, iar 73 de voturi au fost anulate.
Ilie Bolojan a candidat pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți).
S-au adresat Congresului Extraordinar al PNL și lideri importanți din partid, care au susținut direcția de modernizare a PNL reprezentată de Ilie Bolojan și au criticat PSD. La congresul de duminică au fost transmise mesaje de susținere pentru PNL din partea președintelui Partidului Popular European, Manfred Weber, precum și din partea reprezentanților unor partide partenere ale PNL, precum USR, UDMR și Forța Dreptei.
Tot de remarcat este și pasul în spate făcut de Ciprian Ciucu, care nu a acceptat să fie mâna dreaptă a lui Bolojan din cauza anchetei DnA în care este implicat și în care se consideră ”o victimă a sistemului”. De asemenea, Ludovic Orban și-a cerut iertare pentru declarațiile dure făcute la adresa PNL de când este în alt partid și a spus că dorește să revină pe ușa din față.
Imediat după Congres, noua conducere a PNL s-a întrunit la sediul central și a avansat, din nou, propunerea unui guvern minoritar, fie condus de PSD, cu voturi”transparente”, inclusiv ale PNL, fie unul format din PNL,USR și IDMR, cu susținerea social-democraților. S-a propus astfel un pact național pentru următoarele 6 luni în care să nu fie înaintată nicio moțiune de cenzură, asigurându-se astfel stabilitatea guvernamentală.
Alina Gorghiu: Vom merge până la capăt
Deputatul PNL Alina Gorghiu a declarat, duminică, după ce Congresul Extraordinar al PNL a votat o rezoluție prin care li se cere ei, premierului desemnat, Adrian Veștea, și altor trei membri demisia din partid, că vor contesta aceste decizii ”abuzive”, susținând că ”adâncesc o ruptură” pe care ea o refuză.
”Sunt din 2001 în partid și am trecut prin mulți președinți, inclusiv eu am avut un mandat de doi ani. Nu suntem niciunul dintre noi de acord cu abuzurile actualei conduceri și nu mai impresionează pe nimeni aceste amenințări cu excluderi sau solicitări de demisii care, din păcate, și asta o spun cu toată responsabilitatea, nu rezolvă nici problema Partidului Național Liberal, nu rezolvă nici problema țării. Sunt niște decizii pe care, așa cum am anunțat public, le vom contesta, dar cu părere de rău pentru fiecare membru al acestui Partid Național Liberal, aceste decizii abuzive adâncesc o ruptură pe care eu o refuz. Eu, ca fost președinte, am și dreptul, dar am și obligația – și am spus-o lui Bolojan în ultima ședință de Birou Politic Național – să atrag atenția că această ruptură dacă are loc va fi în detrimentul Partidului Național Liberal”, a afirmat Gorghiu la Antena 3 CNN.
Ea a subliniat că ”nimeni nu poate să decidă excluderea unui membru a cărui singură vină este libertatea de exprimare și de conștiință în interiorul partidului” și l-a acuzat pe Ilie Bolojan că este ”cel care a împins țara în acest impas”.
”Foarte mulți dintre colegii noștri, ca și foarte mulți dintre români spun o chestiune absolut de bun-simț, și anume că trebuie să deblocăm România. Cum deblocăm România? Alegerea noastră a fost foarte simplă: printr-un premier liberal, capabil să dea țării un guvern funcțional și o direcție proeuropeană clară. Gândiți-vă că Ilie Bolojan, din pricina căruia am ajuns în situația aceasta, blochează, prin deciziile sale, prin refuzul oricărui compromis rezonabil, de o lună jumătate sau mai bine de o lună jumătate, formarea unui guvern. Prin felul în care a forțat lucrurile în interiorul PNL, Bolojan este cel care a împins țara în acest impas, și nu circumstanțele, nu adversarii politici, nu hazardul, ci alegerile personale ale unui om care s-a visat în continuare premier, alegerile sale personale de a juca exclusiv cartea candidaturii la prezidențiale în 2030, toate aceste opțiuni personale ale lui Ilie Bolojan au închis una câte una toate ieșirile confortabile din această zonă de blocaj a țării”, a adăugat Gorghiu.
Alina Gorghiu, fost președinte al PNL, a precizat că ea și colegii săi vor merge ”până la capăt”.
”Mâine (n.n. – luni, 22 iunie 2026) în Parlamentul României avem o propunere de premier liberal în persoana lui Adrian Veștea, avem un program de guvernare din care veți vedea că suntem preocupați de tot ce s-a întâmplat până acum în actul guvernamental. Ne dorim extrem de tare să depășim momentele complicate economice”.
Alin Tișe: ”Spiritul Nebuniei”
Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, unul dintre perdanții precedentului Congres extraordinar din 2025, critică dur ceea ce s-a întâmplat duminică la Romexpo. Într-un material postat pe Facebook, intitulat ”Spiritul Nebuniei”, Tișe întreabă ” unde se termină logica și unde începe absurdul?”
”De aproape 50 de zile spun același lucru:
„Țara are nevoie de un guvern. Țara nu mai poate aștepta. Interesul național este prioritar.”
Și repet zilnic:
Țara are nevoie de guvern. Acum.
Am susținut că PNL trebuia să voteze un guvern al României pentru instalare, iar apoi, dacă dorea, să meargă în opoziție. Atunci am fost etichetat drept trădător.
Astăzi, însă, aceeași conducere vine și spune:
„PNL ar vota un guvern PSD.”
Serios? Serios ? Serios?
Dacă interesul țării era atât de important, atunci de ce a fost sabotată formula Tomac? De ce nu a fost votat acel guvern? De ce s-a blocat o soluție care putea oferi stabilitate?
Și mai ales: dacă tot urma să rămânem în opoziție, de ce nu am votat guvernul Tomac susținut chiar și de PSD ?!
Iar astăzi?
Vrem să revenim la guvernare alături de USR și UDMR, dar să fim votați de PSD.
Nu mai facem alianțe cu PSD, dar avem nevoie de voturile PSD.
Nu colaborăm cu PSD, dar cerem sprijinul PSD.
Nu vrem puterea cu PSD, dar vrem puterea datorită PSD.
Dragi liberali,
Vorbim despre spiritul nebuniei.
Și orice spirit al nebuniei, oricât de puternic ar fi, are o limită.
„Țara are nevoie de guvern. PNL mai are nevoie și de memorie și de oameni de stat” – a scris Alin Tișe pe Facebook.
