Președintele României, Nicușor Dan, a susținut în data de 12 noiembrie 2025, la Palatul Cotroceni, o conferință de presă în care a anunțat câteva elemente care se vor regăsi în viitoarea Strategie Națională de Apărare a României 2025-2030, document strategic deosebit de important pe care, potrivit legii, în termen de 6 luni de la preluarea mandatului, președintele trebuie să îl prezinte Parlamentului pentru aprobare.
Principalul beneficiar al Strategiei este poporul român, chiar dacă în paginile documentului se face referire în special la instituții.
În documentul postat în transparență de Administrația Prezidențială se arată că în centrul următoarei SNAR trebuie să se afle cetățeanul român. Premisele SNAR 2025 – 2030 sunt consolidarea valorilor democrației liberale, prezervarea neștirbită a drepturilor și libertăților cetățenești, optimizarea administrației și adaptarea instituțiilor la exigențele românilor. Strategia se referă în continuare la consolidarea statului de drept (prin debirocratizare, digitalizare și adaptare la noile tehnologii).
Președintele observă că economia României a avansat mai rapid decât instituțiile statului.
Încă de la început, noua Strategie introduce conceptul ”independență solidară”. Aceasta este rezultatul creșterii economice, experienței instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională și a exigențelor românilor care cer instituții și macrosisteme moderne și dezvotate. România de azi s-a născut și prin fructificarea aparteneței la NATO și UE. Cu alte cuvinte, independența solidară presupune urmărirea consecventă a propriilor interese, concomitent cu contribuția la formatele aliate și europene.
Parteneriatul cu SUA rămâne o prioritate
Parteneriatul Strategic cu SUA rămâne pilonul de neînlocuit al securității noastre și platforma de avansare a prosperității țării.
Documentul operează plecând de la o evaluare realistă a amenințării multidimensionale pe care o reprezintă acțiunile ostile ale Federației Ruse, precum și de la riscurile create de contextul de securitate relevant pentru România.
Strategia evaluează contextul geopolitic și geostrategic începând cu 2014, odată cu Peninsulei Crimeea de Federația Rusă, instabilitatea extinsă la Marea Neagră și în Balcanii de Vest, precum și multipolarizarea economică și strategică a lumii, influențele economice generate de marile puteri, fluxurile migraționiste, criminalitate și terorism.
Noua Strategie operează pe mai multe dimensiuni: politic, administrativ, diplomatic, de apărare, ordine publică, informații, contrainformații și securitate, educație, cultură și sănătate, social și demografie, economie și energie, mediu și protecție civilă.
Având în vedere dinamica războiului din Ucraina, prioritare vor fi domeniile diplomatic, informații și contrainformații, armată și economie.
Combaterea corupției cu ajutorul serviciilor secrete
Așa cum a anunțat, președintele a introdus în Strategie, ca obiectiv național de securitate, lupta împotriva corupției. În combaterea fenomenului corupției vor fi implicate, din nou, serviciile de informații, al căror rol va fi limitat, de această dată, doar la culegerea de informații, fără interferență în cercetarea penală și în procesul de justiție.
Strategia se referă și la contribuția directă a cetățenilor la realizarea securității naționale prin întărirea solidarității sociale. Strategia cuprinde și societatea civilă care are rol în intensificarea combaterii corupției, ridicarea nivelului culturii de securitate a populației, încurajarea educației etice și a spiritului civic și implicarea în politici publice de educație media. Populația trebuie învățată cum să se apere de dezinformare, prin gândire critică.
