Astăzi, 1 decembrie, în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental al UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial care se desfășoară la Rabat, Maroc, „Tradiția creșterii cailor de rasă lipițană” din cele 7 țări (Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Italia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria) în care acest patrimoniu este păstrat activ și neîntrerupt și „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” au fost incluse în Lista Reprezentativă a Patrimoniu lui Cultural Imaterial al Umanității a UNESCO.
Pentru România, demersul înscrierii ”Tradiției creșterii cailor de rasă lipițană” în Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO se datorează cercetărilor realizate de Ioana Baskerville în cadrul Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii, care a beneficiat de sprijinul constant și expertiza specialiștilor de la Regia Națională a Pădurilor „Romsilva” – Direcția de Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor R.A. (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor), care administrează cele două mari herghelii cu cai de rasă lipițană din România: Herghelia Sâmbăta de Jos, situată în satul Sâmbăta de Jos, comuna Voila (județul Brașov) și Herghelia Beclean, din orașul Beclean (județul Bistrița Năsăud).
Rasa lipițană, în varianta sa modernă, a fost creată în anul 1580, în localitatea Lipizza din sudul Imperiului Habsburgic (astăzi, Lipica din Slovenia). Pe teritoriul României, această rasă își are începuturile încă din secolul al XVIII-lea, odată cu extinderea acestei rase prin sistemul hergheliilor și depozitelor militare de armăsari ale Imperiului Habsburgic. Tradiția românească a creșterii acestor cai a apărut în anul 1874, datorită mutării efectivului hergheliei imperiale de la Mezőhegyes (astăzi pe teritoriul Ungariei) pe un domeniu de stat al imperiului aflat la Sâmbăta de Jos, pe valea Oltului.
Pe data de 8 octombrie 1920, Statul român înființează Herghelia de Stat Sâmbăta de Jos, folosind în acest scop mai cu seamă cai de la crescătorii din satele Țării Făgărașului, aflate în vecinătatea hergheliei. Astăzi, la Herghelia Sâmbăta de Jos sunt crescute 7 din cele 8 linii ale rasei, ceea ce face din aceasta una dintre cele mai importante herghelii de cai lipițani din lume. De-a lungul timpului, popularitatea cailor din această rasă a fost întreținută de ținuta lor elegantă și impunătoare, rezistența la efort, inteligența și devotamentul arătat în relația cu omul.
Acest nou element din patrimoniul cultural imaterial național este reprezentat de un set de cunoștințe, practici și aptitudini legate de creșterea, îngrijirea și antrenarea cailor de rasă lipițană din România, transmise cu precădere pe cale orală și din generație în generație, prin experiență directă. La acestea se adaugă o serie de practici culturale și sociale dezvoltate de comunitățile de crescători ca parte a unor ritualuri, evenimente, competiții ecvestre (de anduranță, tracțiune, dresaj) și meșteșuguri tradiționale specifice (potcovar, șelar, herghelegiu) care includ prezentarea și promovarea acestei rase cabaline.
Prezența României în acest dosar, la invitația experților din țările partenere, a confirmat relevanța acestei tradiții pe teritoriul României și eforturile instituțiilor statului care au susținut nucleul tradiției de creștere a cailor lipițani, timp de mai bine de un secol.
În cadrul reuniunii, precedată de o campanie susținută, plecând de la recomandările Organului de Evaluare, reprezentanții României și Rep. Moldova au prezentat informații privind contribuția cămășii cu altiță la vizibilitatea și semnificația patrimoniului cultural imaterial național și universal, conexiunea cu alte elemente de patrimoniu, dialogul între comunități, cercetători și ONG-uri, precum și măsurile de salvgardare implementate în comun de ambele state cu implicarea comunităților, purtătorilor și societății civile.
Cele 24 de state membre ale Comitetului au apreciat valoarea elementului pentru identitatea culturală a celor două țări, funcțiile sociale ale acestuia, aportul la consolidarea dialogului între comunități și la incluziunea socială, precum și importanța măsurilor actuale și viitoare de salvgardare implementate în cooperare cu comunitățile de purtători, în vederea promovării cămășii cu altiță, inclusiv prin intermediul acțiunilor de educație formală și non-formală.
Înscrierea cămășii cu aștiță în Lista Reprezentativă asigură o mai bună conștientizare a valorii acestei arte tradiționale, care a devenit, în ultimele decenii, un reper important de identitate națională, precum și a necesității de protecție a practicilor specifice de creație transmise din generație în generație, în cadrul comunităților de pe ambele maluri ale Prutului.
Reușita de astăzi se datorează, în cea mai mare măsură, generațiilor de creatori ai cămășii cu altiță, asigurarea transmiterii patrimoniului în cadrul comunităților purtătoare fiind unul dintre cele mai importante criterii care definesc acest element.
În complexul proces de înscriere, implicarea comunităților de meșteri populari din cele două țări a reprezentat un aspect definitoriu al dosarului declarat câștigător.
În urma deciziei de astăzi, instituțiile culturale din cele două țări au datoria de a continua să încurajeze activ efortul remarcabil pe care aceste comunități și acești creatori îl fac în păstrarea și promovarea, de manieră durabilă, a elementelor de patrimoniu cultural imaterial.
Delegația României la Rabat este condusă de András István Demeter, secretar de stat în Ministerul Culturii, și le include pe Simona-Mirela Miculescu, ambasador, delegat permanent al României pe lângă UNESCO, și Ioana Baskerville, punctul focal pentru Convenția 2003.
Delegația Republicii Moldova este condusă de Sergiu Prodan, Ministrul Culturii al Republicii Moldova. Din aceasta fac parte: Corina Călugăru, ambasador, delegat permanent al Republicii Moldova pe lângă UNESCO și Andrei Prohin, expert în patrimoniul cultural imaterial.
