”Tradiții și obiceiuri românești în Europa”

”Tradiții și obiceiuri românești în Europa”

Europarlamentarul Laurențiu Rebega și Grupul Europa Națiunilor și Libertății au organizat duminică, 19 februarie 2017, la Palatul Patriarhiei, în Aula Magna ”Teoctist Patriarhul”, Conferința ”Tradiții și obiceiuri românești în Europa”.În cadrul conferinței au ținut prelegeri Preasfințitul Timotei Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștiului, doamna Dr. Doina Ișfănoni, cercetător la Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” din București, cunoscutul interpret Gheorghe Turda, dr. Sorin Bejan precum și europarlamentarul Laurențiu Rebega.

Preasfințitul Timotei a transmis participanților binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și a îndemnat la păstrarea cu temeinicie și înțelepciune a tradițiilor strămoșești.

La rândul lor, ceilalți vorbitori au subliniat caracteristicile unice ale creației populare românești, evidențiind strânsa legătură între muncă și sărbătoare, veșmânt și cântec, limbă și credință.

După luările de cuvânt, a avut loc un concurs de costume populare românești, precum și o paradă a costumelor tradiționale românești prezentate de copii.

În cadrul conferinței, Laurențiu Rebega a spus: ”Biserica Ortodoxă Română a fost o mamă iubitoare carea păstrat, de-a lungul a aproape 2000 de ani, flacăra credinței adevărate și identitatea poporului român. Asupra noastră s-au perindat năvăliri, războaie, stăpâniri și stăpânitori străini și, poate cel mai grav, vrajbe și lupte fratricide. Biserica a stat neclintită alături de popor și a reușit de fiecare dată să aline și să vindece răni. Și mai ales, de fiecare dată, biserica a știut să spună cuvântul care să ne facă să alegem calea cea dreaptă.

Biserica Ortodoxă Română nu a fost doar spațiul cultural și spiritual în care au apărut primele școli și primele tipărituri, impulsionând astfel dezvoltarea culturii scrise, ci și păstrătoarea tezaurului culturii orale străvechi a poporului român. Acest lucru poate fi explicat foarte simplu prin faptul că ortodoxia a prețuit întotdeauna Sfânta Tradiție ca unul din izvoarele adevărului, alături de Sfânta Scriptură, iar acest lucru i-a oferit Bisericii înțelepciunea de a prețui tradițiile românești și de a le păstra peste veacuri. Cel mai bun exemplu în acest sens sunt tradițiile românești prilejuite de Sărbătoarea Crăciunului, acolo unde cântecele de stea au sintetizat atât de bine tradiția religioasă împletind-o cu tradiția populară.

Atunci când spunem că poporul român s-a născut creștin nu exprimăm doar un adevăr istoric, ci dăm glas și teologiei profunde pe care poporul român a asimilat-o din creștinism. Exemple similare pot fi găsite la toate celelalte sărbători care îmbogățesc experiența religioasă a românului de-a lungul anului. Durerea din Săptămâna Mare și bucuria Învierii au devenit tot atâtea ocazii de exprimare a credinței poporului  român în folclor, la fel ca și momentele din viața de zi cu zi care erau împletite cu credința, cu rugăciunea, cu sacralitatea, așadar cu Biserica Ortodoxă.

În contemporaneitate, Biserica Ortodoxă Română a rămas ultimul refugiu al al acestor tradiții alungate din peisajul mass-media, izgonite din spațiul public ca și cum ar fi un lucru de rușine și înlocuite cu consumerismul facil. Dar să nu ne speriem! Biserica noastră a știut să păstreze și să salveze tradițiile românești și în alte vremuri la fel de potrivnice pentru sufletul națiunii, momente în care Biserica, preoții săi și românii au ținut piept împreună deznaționalizării și și-au păstrat credința și identitatea vie.

Nici acum rolul Bisericii Ortodoxe Române nu este mai ușor, într-o vreme în care se întețesc atacurile împotriva ei tocmai pentru că reprezintă stâlpul identității naționale și al salvării valorilor noastre tradiționale și naționale. Trebuie de aceea să fim alături de Biserica noastră în această luptă pentru promovarea și salvgardarea tradițiilor noastre românești care sunt tradiții creștine. În limba veche creștin era sinonim cu om și sinonim cu român, iar acest lucru ne arată, pe firul istoriei limbii, cât de strâns legată era identitatea noastră națională de credința creștină și de Biserică.

Biserica Ortodoxă Română este cea care luptă pentru familia tradițională, greu încercată, este cea care ne reamintește și ne învață că nu suntem doar materie, ci și spirit, că nu putem fi reduși la globalizare și valori materiale, și că avem o națiune, o credință și o Biserică în jurul cărora trebuie să construim renașterea poporului român”.