Institutul Cultural Român, prin Direcția Relații Internaționale, alături de Ambasada României la Nicosia susține evenimentul dedicat sosirii primăverii și legendei Mărțișorului prin prezența în capitala Ciprului a artistului iconar Radu Dincă.
În perioada 29 februarie – 3 martie meșterul Radu Dincă va fi prezent la Nicosia, unde va dedica trei zile de ateliere comunității de români din Cipru. Totodată, pentru promovarea tradițiilor românești înscrise în patrimoniul imaterial UNESCO, misiunea diplomatică va organiza un vernisaj cu mărțișoare create de meșterul popular Radu Dincă, în data de 1 martie, urmat de o recepție la care vor fi invitate personalități din mediul cultural și membri ai corpului diplomatic acreditat în Cipru. În prezent, în Republica Cipru locuiește o comunitate numeroasă de români, de aproximativ 45.000 de persoane înregistrate oficial la autoritățile cipriote, dintr-o populație de aproximativ 800.000, diaspora românească din Cipru fiind a treia comunitate din punct de vedere numeric, după cea britanică și cea rusească.
Despre mărțișoarele tradiționale, Radu Dincă declară: „Mărțișoarele sunt realizate manual, pictate pe sticlă, folosind tehnica picturii pe sticlă tradiționale românești (tempera cu emulsie de ou și ulei, unele cu foițe de aur, argint și cupru) și având ca inspirație teme și motive din tradiția populară. Rama fiecărui mărțișor este realizată din sfoară de cânepă răsucită, fiecare mărțișor fiind însoțit de un plic realizat și el manual. Miniaturile decorative din „cărticele” reprezintă motive tradiționale sau religioase și sunt însoțite de legende specifice ce fac referire la tema respectivă. Ele sunt lucrate în aceeași tehnică, a picturii pe sticlă, iar acolo unde transpare lumina prin pictură, sunt pictate în stilul vitraliilor.
Asemeni picturii țărănești pe sticlă izvorâtă cu spontaneitate din spiritul țăranului român, obiceiul mărțișorului este tot rodul credințelor si spiritualității romanești, sărbătoare ale cărei începuturi le regăsim încă din cele mai vechi timpuri. Ca și icoanele țărănești, rolul mărțișorului este acela de protecție, de renaștere și de bucurie sufletească. Și pentru ca în lumea satului elementele precreștine se împleteau cu cele creștine, mă bucur că pot folosi un meșteșug artistic tradițional (pictura icoanelor) în realizarea mărțișoarelor mele.
Meșteșugul acesta, al picturii pe sticlă, este fără îndoială „importat”, dar stilul, trăirea și vibrația cu care meșterul iconar din vechime a creat, fac din icoana pe sticlă românească o operă unică.
Tehnica picturii pe sticlă a apărut inițial undeva la începutul secolului al XVIII-lea în regiunea estică a Europei Centrale (Boemia, Bavaria, Austria și până în Slovacia și Galiția). Este fără nicio îndoială în strânsă legătură cu însăși apariția sticlei și cu dezvoltarea galeriilor, acele manufacturi de sticlă.
În România, începuturile picturii pe sticlă se pierd în nordul Transilvaniei în micul sat Nicula aflat la câțiva kilometri de orașul Gherla. Data se leagă de o întâmplare neobișnuită petrecută, se pare, la 15 februarie 1694, când icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus în brațe aflată în bisericuța de lemn a început să lăcrimeze. Această minune a făcut din Nicula, peste noapte, loc de pelerinaj și a ajutat la dezvoltarea comerțului cu icoane care, fiind cerute, au trebuit sa fie și produse. Primele icoane pe sticlă au fost aduse de negustori și meșteri din Boemia, Austria și Slovacia, care desfăceau și la noi în țară marfa produsă acolo. Se pare ca acest negoț, făcut de străini în satul lor, a fost repede preluat de niculeni care au deprins și meșteșugul picturii copiind la început icoane străine și gravuri ortodoxe pentru ca mai apoi sa creeze o adevărată scoală de pictură pe sticlă.
Astfel, este incontestabil că satul Nicula a fost primul centru românesc unde s-a pictat pe sticlă și de unde fenomenul acesta s-a răspândit mai apoi in zone precum Brașov, Țara Făgărașului, Țara Oltului, Sibiu etc.
Țăranul român din Transilvania – o Transilvanie aflată sub dominație străină până la începutul secolului al XX-lea, a știut și a reușit prin icoană să susțină atât ortodoxia cât și continuitatea tradiției romanești.”
Radu Dincă a absolvit Școala Populară de Artă din București, specializarea pictură, promoția 2004, moștenind acest meșteșug al picturii icoanelor pe sticlă de la bunicii săi din Ilieni, județul Covasna. Pasionat de iconografie și în special de pictura țărănească pe sticlă, în dorința de a căpăta informația cât mai aproape de sursă, se documentează în importante centre cu tradiție din țară și din străinătate (Nicula, Scheii Brașovului, Sibiel, dar și Augsburg, München etc.).
