Transnistria în schimbul unirii Moldovei cu România

Transnistria în schimbul unirii Moldovei cu România

Un pas al Republicii Moldova în direcția unirii cu România ar amenința cu încălcarea integrității ei teritoriale și va avea drept consecință pierderea Transnistriei, a declarat vicepremierul rus Dmitri Rogozin, emisarul președintelui Vladimir Putin pentru Transnistria, într-un interviu publicat vineri de ziarul Kommersant după vizita sa de două zile în Republica Moldova, relatează TASS într-un articol citat de stirileprotv.ro.

Vizita sa i-a oferit un pretext și liderului transnistrean, Evgeni Sevciuk, să lanseze acuzații dure la adresa României, despre care spune că a declanșat un „război-hibrid” împotriva autoproclamatei „Republici Moldovenești Nistrene”.

Dacă moldovenii vor să se integreze în România „este mai bine ca Transnistria să fie lăsată în mod amiabil să plece, dar dacă nu vor în Romania, în cazul în care doresc să rămână un stat suveran, un stat inteligent care să-și protejeze cetățenii, atunci ei vor avea nevoie de ani de zile pentru restabilirea integrității teritoriale, iar acești ani nu vor fi în zadar”, a susținut vicepremierul rus, care a fost întâmpinat la Chișinău cu proteste de către unioniști – în schimb, guvernanții au stat la masă cu el pentru a discuta despre ridicarea emargoului rusesc asupra importurilor din Moldova.

În același context, Rogozin a subliniat că acum este imposibil de abordat reluarea negocierilor cu privire la statutul Transnistriei: niciuna dintre părți nu este pregătită pentru aceasta.

Am fost foarte aproape de rezolvarea acestei probleme, dar apoi cineva s-a speriat. Și situația a revenit în punctul de plecare„, a spus Rogozin, referindu-se la așa-numitul „plan Kozak”, pe care președintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a refuzat să-l semneze în ultimul moment în noiembrie 2003.

rogozinEu propun astăzi o politică a micilor fapte bune. Noi trebuie să facem abstracție de perspectivele vagi și să începem să abordăm acele probleme de care oamenii sunt interesați”, a opinat vicepremierul rus, enumerând comunicațiile feroviare, regimul de trecere a frontierei, înmatricularea autoturismelor etc. „Aceste relații firești între părți trebuie să fie reglementate pentru ca oamenii să simtă un beneficiu în urma apropierii. Dar atunci când nu există nimic și noi începem să vorbim despre viitorul statut al Transnistriei în cadrul statului moldovean, toate acestea par niște discuții ale unor impotenți despre Kamasutra„, a afirmat – ironic – vicepremierul rus.

La 17 noiembrie 2003, Dmitri Kozak, pe atunci adjunct al șefului administrației prezidențiale ruse, a propus Chișinăului un Memorandum pentru soluționarea conflictului transnistrean. Documentul prevedea federalizarea Republicii Moldova, cu medierea activă a Rusiei. Transnistria și Găgăuzia urmau să obțină un statut special care le-ar fi permis să blocheze proiectele de legi considerate dezavantajoase lor, iar trupele rusești ar fi staționat în stânga Nistrului încă 20 de ani, potrivit presei timpului de la Chișinău.