Operatorul feroviar privat Transferoviar Călători (TFC) va introduce, începând din luna martie 2024, cursele de tren pe ruta Ruse (Bulgaria) – Aeroportul Internaţional Henri Coandă Otopeni via Giurgiu şi Gara de Nord Bucureşti. Potrivit agenției BTA, preluată de Agerpres, acest lucru se va întâmpla după finalizarea lucrărilor pentru modernizarea liniei Giurgiu-Comana-Bucureşti Nord.
Durata unei călătorii între Ruse şi Gara de Nord Bucureşti va fi de aproximativ 50-60 de minute, iar Aeroportul Internaţional Henri Coandă Otopeni va fi accesibil din oraşul bulgăresc de pe malul Dunării în aproximativ 80-100 de minute. Preţul unei călătorii va fi de 25 de lei (cinci euro).
Legătura feroviară reconstruită între Giurgiu și București trebuia să fie gata până în toamna anului 2023, dar a fost amânată până în 2024, scrie publicatia Capital.bg.
Linia face parte din strategia de introducere a trenurilor de metrou în partea de sud a Bucureștiului, dar este importantă și pentru nordul Bulgariei, care va avea astfel acces la trenuri și drumuri de mare viteză.
A doua etapa a proiectului ar trebui să ridice viteza de proiectare a traseului la 160 km/h, iar stația finală să fie Aeroportul Otopeni, ceea ce înseamnă că din Ruse se va ajunge la București în mai puțin de o oră cu trenul.
Linia București-Giurgiu a fost prima linie de tren din România și a fost deschisă în 1869. A fost închisă în 2005, după prăbușirea podului „Argeș”, de la Grădiște. De atunci, trenurile între orașul dunărean și București circulă pe un traseu ocolit, care prelungește distanța de 60 km cu mai bine de o oră și jumătate.
Proiectată în vremea lui Alexandru Ioan Cuza şi inaugurată de Principele Carol I, prima cale ferată din România acelor vremuri nu a fost suficient de importantă pentru cei 20 de miniştri ai care au condus „Transporturile” de la momentul prăbuşirii podului peste Argeş de la Grădiştea (august 2005, ministru era Gheorghe Dobre) şi până în decembrie 2020, la semnarea contractului cu PORR pentru refacerea liniei (ministru Lucian Bode).
Oficial, cauzele prăbuşirii Podului de la Grădiştea ar fi inundaţiile (a contat şi exploatarea extinsă la balastiere), iar marii câştigători care au profitat de această situaţie sunt patronii firmelor de microbuze, puţini călători utilizând trenurile care circulă deviat, cu ocol mare prin Videle.
Reconstrucția și modernizarea liniei București Nord-Jilava-Giurgiu-frontieră face parte din coridorul de transport transeuropean Rin-Dunăre și a fost semnată cu compania austriacă PORR în decembrie 2020 pentru 472 milioane lei (aproape 120 milioane euro), din care 102 milioane euro sunt cofinanțate în cadrul Facilității Conectarea Europei. Finanțarea UE reprezintă 85% din toate costurile proiectului, restul sunt fonduri naționale, iar perioada de implementare este de 36 de luni.
Proiectul este împărțit în două etape – redeschiderea podului peste râul Argeș, între Vidra și Grădiștea/Comana, către traficul feroviar. Podul a fost distrus după inundațiile din 2005, iar serviciile feroviare au fost deviate prin Videle (la aproximativ 75 km sud-vest de București), crescând semnificativ timpul de călătorie. Etapa a doua include modernizarea infrastructurii feroviare între stațiile de frontieră București-Nord – Giurgiu-Nord – Giurgiu și creșterea vitezei.
Pe termen lung, modernizarea liniei de cale ferată va crește viteza operațională și condițiile de siguranță pentru călători și mărfuri.
Linia de tren București – Giurgiu face parte din proiectul de tren regional din zona de sud a Bucureștiului.
Proiectul este în concordanta cu planurile României de dezvoltare a râurilor Argeș și Dâmbovița și cu realizarea unui canal artificial București-Dunăre.
Linia de cale ferată directă București-Nord – Aeroportul Otopeni – Giurgiu – Ruse este un proiect complet românesc.
Pentru această rută, Transferoviar Călători va utiliza trenuri de tip Alstom Coradia LINT 41 care pot atinge o viteză de până la 160 km/h. Aceste garnituri de tren produse în Franţa pot transporta 130 de pasageri, cu 16 locuri la clasa întâi. Trenurile Alstom Coradia sunt deja în exploatare comercială, după ce au făcut prima călătorie între Gara de Nord Bucureşti şi Braşov.
