UE face progrese în ceea ce privește obiectivele de reducere la zero a poluării până în 2030, dar sunt necesare acțiuni mai ferme.
Astăzi, 3 martie, Comisia și Agenția Europeană de Mediu (AEM) au publicat cel de al doilea raport prospectiv și de monitorizare privind reducerea la zero a poluării, care oferă o imagine de ansamblu a activității UE de îndeplinire a obiectivelor de reducere la zero a poluării până în 2030. De asemenea, Comisia a publicat astăzi cel de al patrulea raport prospectiv privind aerul curat.
Rapoartele arată că politicile UE au contribuit la reducerea poluării aerului, a utilizării pesticidelor și a deșeurilor de plastic din mare. Cu toate acestea, nivelurile de poluare sunt încă prea ridicate, în special din cauza zgomotului dăunător, a eliberării de microplastice în mediu, a poluării cu nutrienți și a generării de deșeuri.
Principiile reducerii la zero a poluării trebuie integrate în toate politicile și eforturile depuse la toate nivelurile pentru a asigura progrese suplimentare. În acest context, promovarea economiei circulare a UE va contribui la reducerea consumului de resurse și, prin urmare, va atenua presiunile asupra ecosistemelor și a sănătății umane.
Progrese înregistrate
Deși progresele înregistrate în direcția atingerii celor șase obiective de „poluare zero” rămân neuniforme, poluarea cauzată de deșeurile marine, pesticide și antimicrobiene este în scădere, potrivit raportului prospectiv și de monitorizare privind reducerea la zero a poluării. Calitatea aerului s-a îmbunătățit în întreaga Europă, susținută de evoluțiile în materie de reglementare și de reducerea emisiilor, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a deceselor premature. Cu toate acestea, numărul deceselor cauzate de aerul poluat rămâne prea mare. În plus, poluarea continuă, în special din cauza amoniacului și a oxizilor de azot. Acest lucru este confirmat de cel de al patrulea raport „Perspective privind aerul curat”, care subliniază că, deși emisiile de poluanți atmosferici din UE continuă să scadă, calitatea aerului prezintă un risc grav pentru sănătatea și calitatea ecosistemelor.
Raportul de monitorizare și prospectivă privind reducerea la zero a poluării constată, de asemenea, că nivelurile de poluare cauzate de zgomotul dăunător, de microplastice, de nutrienți și de deșeuri rămân prea ridicate. În ceea ce privește poluarea fonică, sunt necesare mai multe eforturi, în special în zonele urbane, pentru a reduce numărul persoanelor afectate cronic de zgomotul produs de transport. În ceea ce privește microplasticele, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a aborda această sursă de poluare. În plus, pierderile de nutrienți au rămas în mare parte neschimbate, în special din cauza provocărilor persistente legate de scurgerile agricole și de utilizarea îngrășămintelor. În ceea ce privește deșeurile, sunt necesare eforturi mai mari, deoarece producția de deșeuri continuă să crească în UE.
Pe plan legislativ, UE a luat deja măsuri prin revizuirea Directivei privind emisiile industriale, a Directivei privind calitatea aerului înconjurător, a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale, a Directivei-cadru privind deșeurile, a Directivei-cadru privind apa și a Regulamentului privind mercurul. Noul Regulament privind refacerea naturii va contribui, de asemenea, la reducerea în continuare a presiunilor exercitate de poluare asupra ecosistemelor și la creșterea rezilienței generale a ecosistemelor. Pentru a combate poluarea cu microplastice, Comisia a prezentat în 2023 o propunere de regulament privind prevenirea pierderilor de granule din plastic în mediu.
Tabloul de bord privind reducerea la zero a poluării
Ambele rapoarte sunt însoțite de primul tablou de bord privind reducerea la zero a poluării, care arată progresele înregistrate de regiunile UE și de toate capitalele în ceea ce privește obținerea unui aer, a unei ape și a unui sol mai curate.
Tabloul de bord compară regiunile între ele și cu media UE. Comparația se bazează pe mai mulți indicatori de poluare a mediului care abordează sănătatea, protecția ecosistemelor și biodiversitatea, precum și producția și consumul.
Tabloul de bord evidențiază 15 regiuni din Austria, Finlanda, Franța, Germania și Suedia, care se mândresc în prezent cu cele mai scăzute niveluri de poluare.
