Europa se confruntă cu o criză de competențe care îi amenință competitivitatea, inovația și capacitatea de a se adapta la necesitățile momentului. Adaptarea care se impune ar putea fi Uniunea Competențelor, un program UE vast, propus de vicepreședintele CE Roxana Mînzatu, care cuprinde inclusiv atragerea forței de muncă competente din afara UE, acolo unde este cazul.
Lipsa de competențe și decalajele sunt larg răspândite – aproape patru din cinci IMM-uri se luptă să găsească lucrători cu competențe potrivite, în special în tehnologii de ultimă oră precum AI și calculul cuantic. Penuria va crește probabil odată cu scăderea estimată a populației în vârstă de muncă de la 265 de milioane în 2022 la 258 de milioane până în 2030.
Sistemele de învățământ nu țin pasul cu schimbările tehnologice, aproape jumătate dintre tineri fiind lipsiți de competențe digitale de bază și performanțe în scădere la matematică, citit și știință.
Între timp, doar 40% dintre adulți participă la educație sau formare, cu mult sub ținta UE fixată la 60%, și aproape jumătate nu au competențe digitale de bază, în ciuda faptului că 90% dintre locurile de muncă le necesită.
Comisia Europeană estimează că deficitul de forță de muncă în sectoarele cu cerere ridicată va crește, limitând creșterea economică a Europei, competitivitatea globală, eforturile de decarbonizare și reziliența în vremuri de criză.
De aceea, Uniunea Competențelor se concentrează pe patru componente de ameliorare a competențelor și de perfecționare și recalificare pe tot parcursul vieții:
– dezvoltarea abilităților pentru o viață și locuri de muncă de calitate prin fundație educațională puternică
– îmbunătățirea și recalificarea unei forțe de muncă agile pentru tranziția digitală și ecologică.
– circularea competențelor în întreaga UE pentru competitivitate. În 2026, Comisia estimează că va prezenta poate un cadru legislativ de recunoaștere mutuală automată a calificărilor (nu a diplomelor).
– atragerea, dezvoltarea și reținerea talentelor pentru viitorul Europei. Este vorba despre atragerea forței de muncă din afara UE printr-un proces coordonat și coerent, care îl înlocuiește pe cel deja existent și nu mereu transparent.
Bugetul actual al UE alocă peste 150 de miliarde de euro în fonduri pentru educație și competențe, inclusiv prin programe precum FSE+, RRF, FEDR, Erasmus+ și InvestEU.
