Uniunea Europeană investește peste 1,1 miliarde de euro în șapte proiecte inovatoare de mare anvergură în cadrul Fondului pentru inovare. Granturile vor sprijini proiectele care vizează introducerea pe piață a tehnologiilor revoluționare în industriile energointensive, a hidrogenului, a captării dioxidului de carbon, a utilizării și stocării energiei și a energiei din surse regenerabile. Proiectele sunt situate în Belgia, Italia, Finlanda, Franța, Țările de Jos, Norvegia, Spania și Suedia.
Vicepreședintele executiv Timmermans a declarat: Inovarea este esențială pentru a oferi soluțiile de care avem nevoie în acest deceniu pentru a menține nivelul încălzirii globale la 1,5 grade. Alături de reducerea drastică a emisiilor, inovarea ne oferă o cale către îndeplinirea Acordului de la Paris. Prin decizia de astăzi se acordă sprijin concret proiectelor din domeniul tehnologiilor curate din întreaga Europă și, astfel, aceste proiecte pot să extindă tehnologiile revoluționare care sprijină și accelerează tranziția către neutralitatea climatică. Pachetul „Pregătiți pentru 55” propune majorarea Fondului pentru inovare, astfel încât și mai multe proiecte și idei europene inovatoare să poată avansa în cursa inovării climatice la nivel mondial.
Cele șapte proiecte au fost selectate pentru finanțare în cadrul primei cereri de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare care vizează proiecte de mare anvergură, și anume proiecte cu costuri totale de capital de peste 7,5 milioane de euro. Aceste proiecte au fost evaluate de experți independenți în ceea ce privește capacitatea lor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în raport cu tehnologiile convenționale și de a inova dincolo de stadiul actual al tehnologiei, fiind, în același timp, suficient de mature pentru a permite implementarea lor rapidă. Printre celelalte criterii de selecție se număra potențialul de scalabilitate și de rentabilitate al proiectelor.
Proiectele selectate vizează o gamă largă de sectoare relevante pentru decarbonizarea diferitelor părți ale industriei și ale sectoarelor energetice din Europa, cum ar fi industria chimică, industria siderurgică, industria cimentului, rafinăriile, energia electrică și energia termică. Toate proiectele fie fac deja parte din centre industriale, fie lansează clustere de decarbonizare ale industriilor interconectate.
Prezentarea pe scurt a proiectelor
Industrii energointensive: un proiect din Suedia vizează eliminarea completă a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de producția de oțel prin utilizarea hidrogenului din surse regenerabile în Gällivare și Oxelösund. Un alt proiect, în Finlanda, va demonstra două modalități de producere a hidrogenului curat la o rafinărie din Porvoo, prin intermediul energiei din surse regenerabile și prin captarea CO2 și stocarea permanentă a acestuia în Marea Nordului. În Franța, un proiect va capta emisii inevitabile într-o fabrică de ciment și, în parte, va stoca CO2 din punct de vedere geologic în Marea Nordului și, în parte, îl va integra în beton. Pentru a reduce emisiile în producția de hidrogen și de substanțe chimice, un proiect din Belgia va dezvolta un lanț valoric complet de captare, transport și stocare a carbonului în portul Anvers.
Energie din surse regenerabile: un proiect din Italia va dezvolta o linie-pilot la scară industrială pentru fabricarea de celule fotovoltaice inovatoare și de înaltă performanță în Catania. Un alt proiect din Spania va transforma deșeurile municipale solide nereciclabile din El Morell în metanol, un combustibil chimic de bază esențial și cu emisii reduse de dioxid de carbon. Un alt proiect din Suedia va crea o instalație la scară largă de bioenergie cu captare și stocare a dioxidului de carbon în cadrul centralei sale existente de cogenerare a energiei termice și electrice pe bază de biomasă din Stockholm.
Pentru proiectele câștigătoare încep să fie elaborate acorduri individuale de grant cu Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA), organismul de punere în aplicare a fondului. Se preconizează că acestea vor fi finalizate în primul trimestru al anului 2022, permițând astfel Comisiei să adopte decizia corespunzătoare de acordare a grantului și să demareze procedura de distribuire a granturilor.
La 26 octombrie, ComisiaEuropeană a lansat a doua cerere de proiecte de mare anvergură, termenul-limită fiind 3 martie 2022. Toate proiectele care nu au fost câștigătoare în cadrul primei cereri de propuneri sunt invitate să se înscrie din nou.
