Țările din Europa de Est au înregistrat cele mai mari creșteri ale nivelului de trai – sau productivității economice reale – din 2014 până în prezent, arată o analiză realizată de https://www.visualcapitalist.com.
Începând cu 2014, PIB-ul lor pe cap de locuitor în întreaga regiune balcanică și fostele țări ale blocului sovietic a crescut între 25-50%.
Singura țară din vestul Europei unde a mai avut loc o creștere atât de semnificativă este Irlanda.
Pentru a vedea unde s-au îmbunătățit standardele de viață în Europa, analiza a fost făcută pe 36 de țări, care au pus la dispoziție astfel de informații economice, și a ținut cont inclusiv de inflație, folosind datele Eurostat.
Există însă și câteva mențiuni de care trebuie ținut cont:
- Eurostat nu mai publică cifre comparative pentru Marea Britanie.
- Schimbarea cifrelor pentru Islanda, Luxemburg, Muntenegru, Macedonia de Nord, Elveția și Türkiye sunt din 2014-2023 din cauza restricțiilor de date.
- Dacă o țară europeană lipsește din această listă, se datorează faptului că cifrele nu erau disponibile pentru 2014 sau 2023/24.
Creșterea PIB-ului real pe cap de locuitor
În afară de Irlanda (+75%), majoritatea țărilor europene cu cele mai mari creșteri ale PIB-ului real pe cap de locuitor pot fi găsite în estul și sudul Europei.
Valorile PIB ale Irlandei sunt puternic influențate de factori externi – schimbarea profitului și închirierea proprietății intelectuale de către corporațiile multinaționale cu sediul în țară. Acest lucru crește substanțial PIB-ul, mult peste activitatea economică reală în țară. Creșterea nu reflectă cu exactitate o schimbare egală a nivelului de trai. Guvernul irlandez preferă să folosească venituri naționale brute ca barometru pentru țară.
Cu toate acestea, Europa de Est a înregistrat creșterea nivelului de viață și creșterea productivității economice în ultimul deceniu. Acest lucru este determinat în parte de țările din vestul UE care orientează lanțurile de aprovizionare și producția către est, creând locuri de muncă și crescând veniturile medii, dar și consumul aferent.
În contrast, unele țări din Europa de Vest au avut creșteri mai modeste, indicând o stagnare relativă a standardelor de viață: Austria 4%, Germania 5%, Italia 13% și Spania 17%.
De asemenea, efectele de bază contează atunci când priviți creșterea. De exemplu, PIB-ul Serbiei pe cap de locuitor a crescut cu 50%. În termeni valutari, aceasta este o creștere de 3.000 de euro.
Franța a avut un câștig similar cu euro, dar, din cauza punctului său de plecare mai mare, a fost înregistrată o creștere de doar 8%.
Polonia a fost mult timp capul afiș al Europei pentru integrarea pieței libere. De la căderea Zidului Berlinului, a înregistrat o creștere economică neîntreruptă timp de 28 de ani consecutivi până în 2020.
Această creștere a fost supraîncărcată de aderarea la UE în 2004, devenind o țară cu venituri mari la doar 15 ani de la clasificarea ca venit mediu.
Totodată, Polonia a prioritizat instituțiile puternice, atrâgând investiții europene în industrie. Consecința, salariile au crescut, nivelul de trai s-a îmbunătățit, iar economia s-a dezvoltat.
Dar au rămas unele vulnerabilități, având în vedere dependența economică față de Germania.
România ocupă locul 6 în clasamentul creșterii economice în Europa, cu un avât de 44%, de trei ori mai mare decât media EU (15%).
În deceniul analizat, în Europa a crescut însă semnificati absenteismul la locul de muncă, principalii factori fiind problemele de sănătatea mintală, beneficiile sociale și cultura muncii.
În Germania, angajații au înregistrat în medie 19,4 zile de concediu medical în 2023, ceea ce pune presiune pe economie.
În Franța, costurile concediilor medicale au crescut cu 8,5% în prima jumătate a anului 2024 față de anul precedent.
Soluțiile propuse includ politici clare privind concediul medical și sisteme de sprijin pentru angajați, pentru a echilibra nevoile de sănătate cu funcționarea eficientă a companiilor.
În România, conform datelor de la CNAS, numărul de zile de concediu medical a scăzut cu un milion în 2024 față de 2023, chiar dacă obligațiile de plată ale CNAS au crescut, mai ales pe fondul acumulării unor datorii față de angajatori.
Conform Wall Street, cele mai bine plătite meserii în România sunt medic, pilot, avocat, consultant în management, specialist în cybersecurity, inginer, specialist IT, specialist în resurse umane, designer produs, specialist în marketing digital, controlor trafic aerian și contabil și auditor.
