Un profesor de economie din Germania, eurosceptic, blochează în instanță planul de...

Un profesor de economie din Germania, eurosceptic, blochează în instanță planul de redresare economică a UE

Germania a suspendat procesul de ratificare a pachetului de redresare economică lansat de UE, în valoare de 750 de miliarde de euro. Motivul? Un profesor de economie german, eurosceptic, fost europarlamentar, Bernd Lucke, a atacat la Curtea Constituțională Federală din Germania pachetul financiar, iar Curtea Constituțională a emis un ordin care îi interzice președintelui german Frank-Walter Steinmeier să ratifice pachetul până la o soluție. Dacă acțiunea lui Lucke va fi admisă, planul de redresare se va amâna cu cel puțin un an sau, în scenariul cel mai negru, va fi anulat. România ar urma să beneficieze de aproape 30 de miliarde de euro din acest fond pentru relansarea economiei lovite de criza COVID. Bernd Lucke insistă că prin acțiunea lui face de fapt o favoare Uniunii Europene, scrie Politico.

”N-am amorsat nicio bombă. Adevărata bombă este că Consiliul Europei a conceput un instrument financiar complet nou, care este contrar Tratatului European”, a declarat Bernd Lucke într-un interviu pentru Politico.

Luna trecută, Lucke a atacat la Curtea Constituțională Federală a Germaniei pachetul financiar de redresare a economiei UE, în valoare de 750 de miliarde de euro. Curtea a emis imediat un ordin care îi interzice președintelui Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, să promulge legea de ratificare a fondului de redresare economică de către Berlin, până când judecătorii constituționali vor decide dacă admit plângerea pentru a o judeca pe fond.

Toate statele UE trebuie să adopte o legislație similară, înainte ca executivul european să se poată împrumuta de pe piețele finaciare pentru a constitui fondul de redresare economică, mai arată Politico.

Orice amânare din partea unei țări constituie motiv de îngrijorare la Bruxelles și la nivelul întregului bloc comunitar. Iar fondul este de neconceput fără participarea Germaniei – iată de ce planul ar fi practic mort dacă Curtea Constituțională din Germania amână sau chiar respinge mecanismul de formare a fondului.

Tensiune la Bruxelles

Bernd Lucke argumentează că liderii europeni ar fi trebuit să anticipeze că fondul de redresare are probleme legale și să acționeze în consecință: ”În primul rând, ar fi trebuit să nu-și dea acordul, pentru că este împotriva tratatului, iar apoi ar fi trebuit să știe că vor fi procese la Curtea Constituțională din Germania”.

Comisia Europeană insistă că este ”convinsă de legalitatea” mecanismului de finanțare a fondului de redresare economică. Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că „obiectivul UE rămâne acela de a asigura ratificarea procesului de către toate statele membre până la finele celui de-al doilea trimestru al anului”.

Dar viitorul fondului este acum la mâna judecătorilor constituționali din Germania, care vor examina plângerea depusă de Lucke și alți 2.280 de concetățeni. Primul moment-cheie va fi probabil peste câteva săptămâni, când Curtea va decide dacă admite sau nu plângerea. Dacă o admite, acest lucru ar putea întârzia ratificarea fondului de către Germania cu cel puțin un an.

Un purtător de cuvânt al guvernului german a exprimat un optimism precaut că speța va primi o decizie ”foarte rapidă”, dat fiind că judecătorii sunt ”probabil conștienți de dimensiunea” procesului.

Lucke: Fondul de redresare, contrar Tratatului UE

În esență, obiecția lui Bernd Lucke este legată de așa-numita ”Decizie privind resursele proprii” (Own Resources Decision, ORD), care ridică pragul sumelor pe care UE le poate cere de la statele membre. Acest lucru ar furniza garanții financiare care să permită Comisiei Europene să împrumute bani de pe piețele financiare internaționale pentru a constitui fondul de redresare.

Lucke susține că acest lucru înseamnă punerea la comun a riscului datoriei, pentru că, în forma propusă, toate țările UE vor fi răspunzătoare împreună pentru banii pe care UE îi va cheltui prin intermediul fondului, creând astfel așa-numitele eurobonduri și transformând UE într-o uniune a datoriilor. Însă, deoarece Uniunea Europeană are scopul de a avea bugete echilibrate (veniturile egale cu cheltuielile), o astfel de mișcare ar fi contrară tratatului UE, argumentează Lucke.

”Aș vrea să subliniez următoarele: doamna Merkel a fost mereu împotriva eurobondurilor. Nu sunt Bau-Bau, sunt credinciosul Eckart al doamnei Merkel”, a spus Lucke, referindu-se la un personaj din literatura germană, văzut ca un companion cinstit, de încredere și incoruptibil.

”Vreau să mă asigur că nu se întâmplă nimic din ceea ce dna Merkel a considerat mereu ca fiind greșit. Nu cred că cineva care ia poziție pentru respectarea statului de drept în UE poate fi considerat Bau-Bau”, a mai spus Lucke.

Angela Merkel se opune de mult timp ideii de eurobonduri, dar anul trecut a spus că fondul de redresare este necesar ca măsură luată o singură dată pentru a face față provocării istorice a crizei coronavirusului. Ea contestă ideea că mecanismul de formare a fondului este același lucru cu crearea de eurobonduri.

Alternativa lui Lucke

Lucke insistă că el nu este împotriva ideii unui fond de redresare la nivelul UE sau împotriva solidarității la nivel comunitar. El a venit cu o propunere alternativă, în care fiecare țară se împrumută individual de pe piețele financiare și va vărsa banii în fondul de redresare. Astfel, țările vor putea să primească mai mulți bani decât au contribuit, iar fiecare țară în parte va fi responsabilă să-și plătească datoria separat.

Un astfel de plan nu ar fi atrăgător pentru statele din sudul UE, care au fost lovite mai dur de criza economică și așteaptă să primească sume mari de bani din fondul de redresare. Ele ar trebui să suporte costuri mai mari ale împrumuturilor decât Comisia Europeană, care se poate împrumuta mai ieftin, în primul rând datorită sprijinului Germaniei.

”V-aș propune un pariu”, a spus Lucke, anticipând că, dacă Curtea Constituțională din Germania îi admite plângerea, ”șefii de state și de guverne se vor strânge imediat și vor face exact ce am spus eu. Acum, desigur, ei încearcă să pună presiune pe Curte și să dea impresia că viitorul Europei depinde de respingerea plângerii de către Curtea Constituțională. Dar nu e așa”.

Cine este Bernd Lucke

Nu este pentru prima oară când Lucke conduce o ofensivă împotriva integrării economice europene. După ce a părăsit partidul condus de Angela Merkel, a fost co-fondator al partidului eurosceptic Alternativa pentru Germania (AfD), în 2013. Una dintre țintele partidului era desființarea monedei unice euro.

Lucke, unul dintre cei trei lideri ai AfD, nu a putut opri avansul elementelor de extremă dreaptă în partid, iar în 2015 și-a dat demisia din partid. El a fondat un nou partid, al Reformiștilor Liberal-Conservatori, care se zbate în anonimat politic.

Între 2014 și 2019 a fost europarlamentar ales din parte AfD, dar nu a reușit să obțină un nou mandat.

Anul acesta a anunțat că renunță la politică și se întoarce la catedra Universității din Hamburg, însă a fost nevoie de intervenția poliției după ce studenții i-au întrerupt cursul, strângându-i ”Porc nazist” și ”Dispari!”.

Lucke respinge orice asociere cu extrema dreaptă. ”Ca lider AfD și după ce am părăsit partidul, m-am distanțat de orice formă de extremism de dreapta. Sunt un creștin protestant activ și nu aș tolera niciodată sau lua parte la activități xenofobe sau de extremă dreapta, așa ceva e în afara oricărei discuții”, a spus el.

Fondul UE de relansare economică post-pandemie

Liderii europeni au aprobat Fondul UE de relansare economică post-pandemie, în valoare de 750 de miliarde de euro, format din subvenţii nerambursabile de 390 de miliarde de euro şi din credite de 360 de miliarde de euro.

Este o premieră în istoria UE, pentru că fondul se va baza pe împrumuturi făcute de Comisia Europeană în numele întregii Uniuni, la dobânzi mult mai bune decât ar fi putut atrage majoritatea statelor membre de pe piețele financiare.

Pe 10 februarie, Parlamentul European a aprobat Mecanismul de redresare și reziliență, conceput pentru a ajuta țările Uniunii să combată efectele pandemiei de COVID-19, în valoare de 672,5 miliarde de euro.

România urmează să primescă aproape 30 de miliarde de euro din această sumă, bani pentru relansare economică.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023.

În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, până la această dată proiectele trebuie finalizate. – Digi24.ro