86 de jurnaliști și lucrători media au fost uciși în întreaga lume în 2022 – unul la patru zile, potrivit datelor UNESCO, o statistică relevantă pentru riscurile și vulnerabilitățile grave cu care jurnaliştii continuă să se confrunte.
”După câțiva ani de scăderi consecutive, creșterea bruscă a numărului de jurnaliști uciși în 2022 este alarmantă. Autoritățile trebuie să-și intensifice eforturile pentru a opri aceste crime și pentru a se asigura că autorii lor sunt pedepsiți, deoarece indiferența este un factor major în acest climat de violență”, a spus Audrey Azoulay , director general UNESCO.
Creșterea numărului de asasinate în 2022 marchează o inversare dramatică a tendinței pozitive observate în ultimii ani: de la 99 de crime în 2018, numărul a scăzut la o medie de 58 de asasinate pe an în perioada 2019-2021, potrivit Observatorului UNESCO al jurnaliștilor uciși. Aceste cifre amintesc de fisurile tot mai mari din sistemele statului de drept din întreaga lume și evidențiază eșecul statelor de a-și îndeplini obligațiile de a proteja jurnaliștii și de a preveni și a urmări penal autorii atacurilor împotriva jurnaliștilor.
Deși fiecare regiune a fost afectată, în 2022 America Latină și Caraibe a fost cea mai periculoasă zonă pentru jurnaliști, cu 44 de crime, peste jumătate din totalul celor uciși la nivel mondial. Asia și Pacificul au înregistrat 16 crime, în timp ce 11 au fost uciși în Europa de Est. Cele mai periculoase țări au fost Mexic (19 crime), Ucraina (10) și Haiti (9).
Jumătate dintre jurnalişti au fost ucişi în timpul liber
Aproximativ jumătate dintre jurnaliştii ucişi erau în afara serviciului în momentul în care au fost vizaţi – în timp ce călătoreau, în casele lor sau în parcări şi în alte locuri publice unde nu erau în timpul serviciului. Aceasta marchează o continuare a unei tendințe din ultimii ani și implică faptul că nu există spații sigure pentru jurnaliști, chiar și în timpul lor liber.
În timp ce numărul jurnaliştilor ucişi în ţările aflate în conflict a crescut la 23 în 2022, comparativ cu 20 în anul precedent, creşterea globală a fost determinată în principal de crimele din ţările neconflictuale. Acest număr aproape s-a dublat de la 35 de cazuri în 2021 la 61 în 2022, reprezentând trei sferturi din toate crimele de anul trecut.
Motivele pentru care au fost uciși jurnaliștii sunt din cele mai diverse, inclusiv represalii pentru articole despre crima organizată, conflictele armate sau ascensiunea extremismului sau au acoperit subiecte sensibile precum corupția, crimele de mediu, abuzul de putere și protestele.
Impunitatea rămâne mare
Deși în ultimii cinci ani s-au înregistrat unele progrese, rata impunității pentru uciderea jurnaliştilor rămâne șocant de mare, de 86%, creând o îngrijorare pentru munca de jurnalist și afectând libertatea de exprimare în întreaga lume. Acest lucru demonstrează că combaterea impunității rămâne un angajament presant asupra căruia cooperarea internațională trebuie mobilizată în continuare.
Pe lângă crime, jurnaliștii continuă să fie amenințați cu multiple forme de violență, de la dispariție forțată, răpire și detenție arbitrară, hărțuire legală și violență digitală, în special împotriva femeilor jurnaliste.
Raportul UNESCO privind tendințele mondiale în materie de libertate de exprimare 2021/2022 evidențiază aceste provocări, subliniind armonizarea legilor defăimării, a legilor cibernetice și a legislației împotriva „știrilor false”, care este uneori aplicată ca mijloc de limitare a libertății de exprimare.
