Acasă Alte comunitati Vizită ghidată, în limba română, prin „Atelierul“ Getei Brătescu la Muzeul de...

Vizită ghidată, în limba română, prin „Atelierul“ Getei Brătescu la Muzeul de Arte Frumoase din Gent

Foto: ICR

ICR Bruxelles și Muzeul de Arte Frumoase (MSK) din Gent organizează o vizită ghidată, în limba română, a expoziției Geta Brătescu: An Atelier of One’s Own, sâmbătă, 13 ianuarie 2018, de la ora 16:00. Un ghid al muzeului și un interpret vor prezenta opera avangardistă a artistei românce.

Cu o zi înainte de închiderea primei retrospective din Belgia consacrată Getei Brătescu, una dintre figurile centrale ale artei postbelice est-europene, MSK Gent oferă publicului român ocazia de a descoperi opera variată și încă necunoscută a artistei, articulată pe rolul longeviv al atelierului ca spațiu de (auto-)critică, performativ și contemplativ, un spațiu care încurajează reflecția artistului asupra locului său în lume, asupra identității și a dematerializării.

De la deschiderea expoziției și până în prezent, peste 30.000 de vizitatori au admirat colecțiile MSK Gent, iar specialiștii muzeului au înregistrat reacții entuziaste și admirative la adresa expozitiei Geta Brătescu: An Atelier of One’s Own.

Prima expoziție majoră a unui artist român găzduită de celebrul spațiu expozițional belgian și doar a patra mare frescă monografică a artistei în afara României celebrează creativitatea remarcabilă a artistei, care s-a manifestat timp de șase decenii în medii diverse, de la desen și colajul textil, la film, instalație și performance.

Proiectul expozițional curatoriat de Catherine de Zegher, directoarea MSK Gent, reunește un grupaj de lucrări fundamentale ale Getei Bratescu, 52 la număr, provenite din colecţii internaţionale, precum şi o serie de lucrări din atelierul său, care sunt expuse în premieră în Belgia. Expoziția este realizată de MSK Gent în colaborare cu Camden Arts Centre din Londra, cu susținerea Institutului Cultural Român Bruxelles, Consiliului Municipal Gent, Regiunii Flandra, Fondurilor InBev-Baillet-Latour, Galeriei Hauser & Wirth, Ivan Gallery și al Radio Klara.

Supranumită „Marea doamnă a artei conceptuale din România“, Geta Brătescu (n. 1926) este o reprezentantă importantă a avangardei postbelice, a cărei contribuție artistică pluridisciplinară este rezultatul studiilor în literatură şi filosofie, urmate în paralel cu cele de artă.

Scriitoare, ilustratoarea printre altele a traducerii lui Faust semnată de Ştefan Augustin Doinaş, director artistic al revistei „Secolul 20/Secolul 21“, a fost distinsă în 2008 cu titlul de „Doctor Honoris Causa“ al Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti pentru contribuţia sa la dezvoltarea artei contemporane româneşti. În 2017, Geta Brătescu a reprezentat România la Bienala de artă de la Veneția cu expoziția Apariții, curatoriată de istoricul de artă Magda Radu.

Printre proiectele sale recente se numără expozițiile de la Berkeley Art Museum și Pacific Film Archive (SUA) precum și expoziția personală de la Tate Liverpool (2015). În 2016, Hamburger Kunsthalle i-a dedicat o amplă retrospectivă, iar Camden Arts Centre din Londra a organizat în 2017 o expoziție personală, curatoriată de Jenni Lomax. Presa internațională i-a acordat spații ample după alegerea sa ca reprezentant al României la Bienala de la Veneția și succesul expoziției de la Londra. La o vârstă atât de generoasă și de frumoasă, artista se reinventează continuu.

Geta Brătescu a obținut recunoașterea internațională abia în ultimii ani, după participarea la evenimente artistice majore – Bienala de la Istanbul (2011), Trienala de la Paris (2012), și Bienala de la Veneția (2013) – și achiziționarea operelor sale de către muzee și galerii importante precum: MoMA (New York), Centre Georges Pompidou (Paris), Tate Modern (Londra), Hammer Museum (Los Angeles), San Francisco Museum of Modern Art sau Muzeul Național de Artă Contemporană (București).

Muzeul de Arte Frumoase (MSK) din Gent găzduiește o vastă colecție de artă care se întinde din Evul Mediu până în prezent, se implică și are o viziune creativă în ceea ce privește asumarea rolului social ca instituție muzeală.

Proiectul se înscrie în strategia ICR Bruxelles de a promova arta contemporană românească în Benelux.