Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, la finalul summitului informal de la Londra, că UE trebuie să se reînarmeze urgent şi ca statelor member trebuie să li se asigure spaţiul fiscal pentru creșterea cheltuielilor militare.
Ea a adăugat că la summitul european extraordinar din 6 martie va prezenta ”un plan cuprinzător privind reînarmarea UE”, invocând, din nou, necesitatea creşterii cheltuielilor pentru Apărare pe termen lung.
Discuția a fost ”bună şi sinceră” şi a abordat necesitatea ”garanţiilor cuprinzătoare de Securitate” pentru Ucraina în viitor, garanţii care merg de la ”supravieţuirea economică până la rezilienţa militară”.
Creșterea cheltuielilor pentru Apărare în Europa
”Este în interesul nostru comun să împiedicăm războaie viitoare”, a spus ea, când a fost întrebată despre mesajul pe care doreşte să-l transmită Statelor Unite. „Suntem pregătiţi împreună, alături de dumneavoastră, să apărăm democraţia, să apărăm principiul că există un stat de drept, şi anume că un vecin nu poate fi invadat sau să fie schimbate graniţele cu forţa”, a adăugat ea.
Lideri a 14 state care susţin Ucraina s-au reunit duminică la Londra într-un summit informal, eveniment la care a participat și preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski, pentru a analiza poziţia Ucrainei în perspectiva unor negocieri de pace cu Rusia, discuţii deja lansate fără Kiev şi fără statele europene de preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a precizat, la rândul său, că summitul de la Londra a avut ”trei puncte cheie”, primul fiind sprijinul pentru Ucraina, ”unde toată Europa va trebui să dea mai mult”, al doilea – căutarea unui ”acord de pace durabil”, iar al treilea – creşterea cheltuielilor militare europene ”pentru a menţine NATO puternică”.
În timp ce lideri europeni discutau la Londra cu preşedintele Zelenski, oficiali americani dădeau presei declaraţii prin care îi sugerau acestuia să demisioneze, în urma altercaţiei avute vineri la Casa Albă cu preşedintele american Donald Trump. Potrivit consilierului acestuia pentru securitate naţională, Mike Waltz, atitudinea lui Zelenski ridică îndoieli serioase cu privire la voinţa sa de a face pace cu Rusia. „Dacă devine clar că preşedintele Zelenski, fie din motive personale, fie politice, nu are voinţa de a pune capăt luptelor din ţara sa, atunci cred că avem o problemă reală”, a subliniat Waltz, într-o declaraţie acordată CNN.
Trump şi vicepreşedintele JD Vance i-au spus vineri lui Zelenski să încheie un acord de pace cu Rusia, altfel nu va mai putea conta pe sprijinul SUA, atenţionându-l că se află într-o poziţie slabă de negociere, că armata ucraineană duce lipsă de soldaţi şi că se ”joacă cu al Treilea Război Mondial”. La rândul său, Zelenski a spus că refuză concesiile faţă de preşedintele rus Vladimir Putin şi a cerut garanţii de securitate pentru a accepta un acord de pace.
Cu câteva ore înainte de deschiderea summitului de la Londra, premierul britanic Keir Starmer a anunţat că lucrează cu Franţa la ”un plan pentru a pune capăt luptelor” în Ucraina. ”Am convenit ca Regatul Unit, împreună cu Franţa şi, probabil, cu încă una sau două (ţări), să lucrăm cu Ucraina la un plan pentru oprirea luptelor, iar apoi vom discuta acest plan cu SUA”, a declarat Starmer pentru BBC.
Premierul Starmer a mai spus că ţara sa şi Franţa caută o ”coaliţie de voluntari” din rândul ţărilor europene care să ofere Ucrainei garanţii de securitate în cazul unui acord de pace cu Rusia, dar să beneficieze şi de sprijinul SUA. Poziţia exprimată până în prezent de administraţia Trump este că oferirea acestor garanţii Ucrainei trebuie să revină exclusiv europenilor.
La summitul informal desfăşurat duminică la Londra au luat parte, din rândul statelor UE, şefii de stat sau de guvern din Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Republica Cehă, România, Spania şi Suedia, invitaţii din afara blocului comunitar fiind Ucraina, Norvegia, Turcia şi Canada. Au participat de asemenea secretarul general al NATO, Mark Rutte, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.
