Volumul ”Destinul tezaurului românesc. Argumente din arhivele ruse” de Ilie Schipor –...

Volumul ”Destinul tezaurului românesc. Argumente din arhivele ruse” de Ilie Schipor – lansat la BNR

Un volum dedicat tezaurului românesc de la Moscova, care reuneşte documente, în mare parte inedite, din arhivele centrale ruse, semnat de dr. Ilie Schipor, fost diplomat în capitala Federaţiei Ruse, a fost lansat, la 16 iunie,  la Centrul de Perfecţionare Profesională şi Activităţi Sociale al Bănci Naţionale a României.

Apărut la Editura Oscar Print, studiul ”Destinul tezaurului românesc. Argumente din arhivele ruse” cuprinde 162 de documente, dintre care 120 inedite, identificate de autor în arhivele ruseşti şi obţinute de la instituţiile deţinătoare în fotocopii autentificate.

”Am încercat să realizez o lucrare care să răspundă în acelaşi timp specialiştilor – istorici, economişti, finanţişti – care, într-un fel sau altul, sunt interesaţi de soarta Tezaurului României, în ansamblul lui, adică atât de componenta bancară, respectiv aurul BNR, care a fost evacuat, sechestrat şi niciodată întors, cât şi de cea patrimonială, cultural-artistică şi identitară, care nu e cu nimic mai puţin importantă decât prima, cât şi cititorului obişnui”, a declarat Ilie Schipor pentru Agerpres.

Potrivit autorului, lucrarea oferă informaţii privind iniţierea de către partea rusă (octombrie 1916 – august 1917) a operaţiunii de evacuare la Moscova a Tezaurului României; sechestrarea (în ianuarie 1918) de către puterea sovietică a Tezaurului BNR, a bunurilor patrimoniale cultural-artistice şi arhivistice româneşti; transferarea în afara Moscovei (în octombrie 1919) a unei părţi din tezaurul BNR şi revenirea (în iulie 1921) a aurului românesc în depozitele din Kremlin; risipirea succesivă (începând cu toamna lui 1921) şi devalizarea finală (până la începutul lui 1925) de către URSS a Tezaurului BNR; inventarierea şi mutarea succesivă a valorilor patrimoniale, cultural-istorice şi identitare româneşti în mai multe locuri din Moscova; cercetarea repetată şi aprofundată a fondurilor arhivistice româneşti în scopul ”exploatării lor politice”; restituirile incomplete, simbolice în unele cazuri, din 1935 şi 1956, ca şi despre ”blestemul şi miturile” aurului românesc ”pribegit” în spaţiul slav.

Totodată, într-un capitol, intitulat ”Lenin contabilul”, autorul dezvăluie preocuparea liderului sovietic pentru Tezaurul României, ca ”monedă de schimb” în problema Basarabiei.

”Sunt multe documente din care rezultă că el (Lenin – n.r.) manifesta o preocupare deosebită faţă de soarta Tezaurului României. Este un document care nu numai că este foarte interesant, dar a cărui existenţă nici nu era bănuită. Lenin le spune celor de la Comisariatul Poporului pentru Finanţe să nu se atingă ‘nici cu un fir de păr’ de aurul României. Aceasta nu înseamnă că el era un apărător din motive personale sau politice al Tezaurului României. Lenin era foarte interesat ca acesta să poată fi utilizat ca monedă de schimb, să spunem, pentru marea chestiune care însemna Basarabia. Deci, s-a luat în calcul ideea unui troc Tezaur contra Basarabia, sau Basarabia contra Tezaur”, a mai spus Ilie Schipor.

Născut în anul 1952, la Vicovu de Sus, Suceava, Ilie Schipor a fost director al Muzeului Militar Naţional (1995 – 2000), şef al Secţiei Tradiţii Militare din Ministerul Apărării Naţionale în perioadele 1990 – 1995 şi 2000 – 2002, director adjunct al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (2004 – 2009), ministru-consilier în Ambasada României la Moscova în perioada august 2009 – august 2019.

Este autorul, printre altele, al unor lucrări bazate pe izvoare arhivistice dedicate Primului şi celui de-al Doilea Război Mondial, ca şi prizonierilor români din Uniunea Sovietică, ori deportării în fosta URSS a etnicilor germani din România.