Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri, la Strasbourg, crearea unui Consiliu European de Securitate care să reunească state membre ale UE și parteneri precum Marea Britanie, Norvegia, Ucraina și Canada. Propunerea face parte dintr-un nou set de măsuri pentru coordonarea răspunsului european la amenințări hibride, inclusiv sabotaje, incendieri, atacuri cibernetice și incursiuni cu drone.
În discursul privind Starea Uniunii Europene, von der Leyen a anunțat că va prezenta, împreună cu Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, o nouă strategie europeană de securitate. Ea a susținut că instituțiile și mecanismele europene de decizie trebuie adaptate la o situație în care amenințările pot rămâne sub nivelul unui atac militar convențional, dar pot afecta securitatea statelor membre.
Unul dintre instrumentele propuse este un „manual contra amenințărilor hibride”, destinat stabilirii unei proceduri comune de răspuns la incidentele care nu ating pragul unei agresiuni armate, dar reprezintă o amenințare pentru securitatea națională. Von der Leyen a propus și un „Protocol de securitate de urgență”, descris drept un mecanism european complementar Articolului 4 al NATO.
Potrivit propunerii, activarea protocolului de către un stat membru ar determina convocarea celorlalte state pentru coordonarea unui răspuns european, pentru a preveni escaladarea și pentru a limita efectele incidentului.
Von der Leyen a invocat în discurs o serie de incidente recente din Europa, inclusiv atacuri cibernetice, acte de sabotaj, incendieri și incursiuni cu drone. Ea a menționat și tentativa de atac cu drone de la Leipzig, pe care autoritățile germane au atribuit-o unor agenți ruși.
Președintele Comisiei Europene a susținut că noile mecanisme trebuie să funcționeze în cooperare cu NATO.
Propunerea privind Consiliul European de Securitate extinde ideea unui format al liderilor europeni dedicat securității continentului. Von der Leyen a indicat Canada, Norvegia, Ucraina și Marea Britanie drept parteneri care ar putea participa la acest format, alături de statele UE.
Inițiativa a primit reacții diferite. Premierul finlandez Petteri Orpo a susținut necesitatea ca Europa să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate. Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a subliniat însă că NATO rămâne baza securității europene și că inițiativele UE trebuie să completeze și să consolideze Alianța.
Analiști citați de Reuters au ridicat întrebări privind eficiența unui nou format în cazul în care acesta nu va fi însoțit de măsuri concrete în domeniul apărării. Marta Prochwicz, expertă în apărare la European Council on Foreign Relations, a susținut că un Consiliu European de Securitate ar avea nevoie de cooperare industrială, echipamente interoperabile și pregătire comună pentru a produce efecte asupra capacității de apărare. Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO și cercetător la RUSI, a atras atenția că descurajarea Rusiei depinde de capacitățile de apărare și de disponibilitatea statelor de a susține financiar.
În același discurs, von der Leyen a anunțat că UE va continua sprijinul pentru Ucraina și a pledat pentru creșterea capacităților europene de apărare. Comisia intenționează să propună și un instrument european destinat dezvoltării unor capacități strategice precum apărarea aeriană și antirachetă, transportul strategic, realimentarea aer-aer, spațiul și securitatea cibernetică.
