Acasă Cultura / Culte Ziua mărcii poștale uniformele regalității românești

Ziua mărcii poștale uniformele regalității românești

Romfilatelia continuă seria tematicilor dedicate monarhiei, prin emisiunea de mărci poștale Uniformele regalității românești (II), care va intra în circulație miercuri, 15 iulie 2020, cu ocazia Zilei mărcii poștale.

Toți cei patru Regi ai României au folosit ca îmbrăcăminte uniforma militară, ca simbol al autorității monarhiei.

Regele Carol I (1839-1914), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei, a îmbrăcat uniforma militară încă de la vârsta de zece ani, când a început școala militară. De la venirea sa pe Tron, în 1866, a adoptat ca îmbrăcăminte oficială uniforma de ofițer, chiar și la întâlnirile particulare cu politicienii români. Regulile de protocol erau asemănătoare celor de la Palatul Imperial din Berlin, unde uniforma militară avea întâietate. La ceremonia Încoronării (10 mai 1881), Regele Carol I era echipat în uniforma de general de infanterie. El se deplasa călare în fața trăsurii de gală a Reginei Elisabeta, care era trasă de opt cai. Aceeași preferință pentru uniformă o găsim și în testamentul său, redactat la 14/26 februarie 1899: ,,doresc să fiu îmbrăcat în uniforma de general (mică ținută, cum am purtat-o în toate zilele), cu decorațiile de răsboiu și numai Steaua României și Crucea de Hohenzollern pe piept”. Până în ultimele clipe ale vieții, Carol I a apărut îmbrăcat în uniformă de ofițer, veșmânt în care a și fost îngropat.

Regele Ferdinand I (1865-1927), reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei, și-a petrecut copilăria și adolescența la reședința familiei din Sigmaringen, Germania. În 1885 a terminat cursurile Școlii de ofițeri din Kassel, fiind numit cu gradul de sublocotenent în cadrul Regimentului 1 Gardă de la Curtea Regală a Prusiei. Începând cu 1889 a devenit Principe de Coroană al Regatului României și s-a stabilit în România, unde și-a continuat cariera militară. A avut și o serie de comenzi onorifice, fiind înaintat până la gradul de general de corp de armată. Ferdinand purta uniforma regală chiar și la întâlnirile particulare, însă după război Regele a adoptat o ținută „civilă” la întâlnirile de la curte. La ceremoniile oficiale, însă, el a purtat, în continuare, ținuta militară. La Încoronarea din 15 octombrie 1922, Regele Ferdinand I a purtat uniformă de general cu însemne de mareșal, peste care a așezat o mantie realizată special pentru eveniment. Simbol al autorității supreme, mantia este o piesă de aparat, reprezentativă pentru ceremonialul încoronării. Concepția artistică a mantiei aparține pictorului Curții Regale, Costin Petrescu, și a fost realizată în ateliere vieneze.

Este o piesă unicat, inspirată din costumul de gală al domnitorilor români din Evul Mediu. Ferdinand I a dorit să fie înmormântat cu uniforma de general de cavalerie, deși fusese ridicat la rangul de mareșal, „căci cu gradul acesta am petrecut anii cei mai fericiți ai carierei militare”.

Încă de mic, Regele Carol al II-lea (1893-1953), prezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei, a apărut îmbrăcat în uniformă militară, în spiritul monarhiei din România. La toate ceremoniile oficiale, Regele purta veșmintele militare, cu beretă și pelerină de mareșal. Garderoba Regelui Carol al II-lea era una foarte diversificată. Deseori apărea în fața publicului în ținută de mareșal al diferitelor regimente, sau în cea de amiral, însoțite de accesorii precum pelerina ordinului „Mihai Viteazul”, sau numeroase decorații, dar și unele mai puțin obișnuite, cum ar fi coiful cu acvilă în vârf, copiat după modelul împăratului german Wilhelm al II-lea. De asemenea, la întâlnirile Străjii Țării, organizație sub oblăduirea sa, acesta venea îmbrăcat în uniforma de comandant suprem al instituției, în scopul de a se asorta cu uniformele tinerilor străjeri.

Cultul personalității Regelui Carol al II-lea a inclus elemente cu o puternică încărcătură simbolică, vizibile cu prilejul amplelor manifestații organizate în zilele de sărbătoare națională. Uniformele fuseseră concepute în culorile alb și albastru, albul fiind asociat ideii de renaștere, iar albastrul al celei de loialitate. Impactului vizual i se adăuga și unul sonor, prin intonarea imnurilor regale și al Frontului Renașterii Naționale, dar și a numeroase cântece patriotice.

Regele Mihai I (1921-2017), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 12 lei, a început să poarte uniforma militară odată cu venirea tatălui său pe Tron, în 1930. Ultimul suveran al României își amintea: „tradiția la noi era ca Principele moștenitor să devină ofițer la vârsta de 16 ani. Or, eu aveam o școală de făcut, iar tatăl meu a gândit că ar fi bine să existe și o pregătire militară în paralel cu instruirea mea. Uniforma, ei bine, a fost specială, pentru că eram prea mic să umblu în uniformă propriu-zisă. Am început ca soldat, fruntaș, am trecut prin diversele grade. Pe urmă, tatăl meu m-a mai înscris și la Mediaș, la școala de aviație. După aceea, prin anii 1935-1936, când trebuia să-l însoțesc în vizitele oficiale pe tatăl meu, când am fost și în Polonia și în Cehoslovacia, am fost îmbrăcat tot în uniformă.” După ce a devenit Rege, în 1940, Mihai I a purtat de asemenea uniformă militară, dat fiind și contextul internațional generat de Al Doilea Război Mondial. Ca și predecesorii săi, Regele Mihai I a purtat la întâlnirile oficiale uniforme ale mai multor arme, cu însemnele diferitelor grade militare, până la cel de mareșal.

 

Colița dantelată a emisiunii, cu valoarea nominală de 29 lei, reprezintă un montaj alcătuit din reproducerea primei colițe românești – Expoziția Filatelică Română EFIRO, Noiembrie 1932, București, alături de un portret al Regelui Carol al II-lea, în uniformă și cu coif. Colița EFIRO 1932, reprodusă în această emisiune de mărci poștale, a fost emisă cu prilejul organizării primei Expoziții Filatelice EFIRO, sub patronajul Regelui Carol al II-lea, un filatelist pasionat, deținătorul unei colecții impresionante. Piesa a fost tipărită la București, în Fabrica de Timbre, prin procedeul tipar adânc (heliogravură).

Pe lângă tirajul de 50.000 exemplare pe hârtie albă, au fost emise și 50 de piese pe hârtie japoneză, de culoare gălbuie. Pentru piesele prezentate la expoziție, Regele Carol al II-lea a primit Diploma de onoare cu plachetă de aur.

Pe plicul „prima zi” a emisiunii este reprodusă o fotografie în care regii Carol I, Ferdinand I și Carol al II-lea pozează în uniforme militare.

Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 311 exemplare și este echipat cu un bloc special de 4 timbre dantelate + 4 nedantelate ale emisiunii, precum și setul de două plicuri „prima zi” având ștampila aplicată în clar cu folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 311.