România pledează pentru menținerea Instrumentului pentru Vecinătate ca instrument financiar post-2020

România pledează pentru menținerea Instrumentului pentru Vecinătate ca instrument financiar post-2020

104

Situația din Siria, evoluțiile din Iran, relațiile UE-Rusia, respectiv instrumentele financiare externe ale UE în perspectiva viitorului Cadru Financiar Multianual post-2020 s-au aflat pe agenda miniștrilor de externe europeni reuniți luni, 16 aprilie 2018, la Luxemburg, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE). În cadrul dejunului informal de lucru au fost discutate evoluțiile din Balcanii de Vest.Situația din Siria a fost discutată în contextul escaladării confruntărilor militare din teren și al raportărilor privind utilizarea armelor chimice împotriva populației, aspecte cu consecințe dramatice din punct de vedere umanitar, în special în Ghouta de Est.

În context, șeful diplomației române, Teodor Meleșcanu, a reiterat poziția România de a condamna categoric utilizarea armelor chimice în orice circumstanțe, în orice împrejurare, cu atât mai mult atunci când este vorba de folosirea lor împotriva civililor. Oficialul român a exprimat sprijinul pentru investigarea de urgență, de o manieră independentă și imparțială, a faptelor incriminate și tragerea la răspundere, în urma anchetei, a persoanelor vinovate de comiterea unor asemenea acte. Ministrul de externe român a subliniat că acțiunea întreprinsă de SUA, Marea Britanie și Franța, la data de 14 aprilie 2018, constituie o reacție fermă la atrocitățile soldate cu numeroase victime în rândul populației civile din Douma, context în care a exprimat solidaritatea României cu aliații și partenerii săi strategici.

Referindu-se la criza prelungită din Siria, ministrul Meleşcanu a atras atenția asupra pericolului unei escaladări militare în Siria, cu consecințe grave în întreaga regiune și a lansat un apel către toate părțile implicate de a încheia cât mai curând acest război, care a avut consecințe devastatoare și numeroase victime în rândul populației civile, și să sprijine activ demersurile ONU destinate soluționării politice a acestei crize.

Cu privire la conferința Bruxelles II privind Siria, pe care UE o va co-organiza cu ONU în perioada 24-25 aprilie 2018, România a subliniat că avem în față un moment crucial, iar UE trebuie să se exprime ferm, vizibil, alături de partenerii internaționali, în sprijinul reluării procesului de pace de la Geneva, mediat de ONU.

Dezbaterea consacrată Iranului a urmărit evaluarea celor mai recente evoluții. Miniștrii au arătat că este esențială continuarea implementării depline și stricte a angajamentelor asumate de Teheran, în conformitate cu Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA) și cu Rezoluțiile ONU, pentru consolidarea încrederii că programul nuclear iranian vizează strict scopuri civile.

Relația UE-Rusia a fost abordată de miniștrii europeni de externe din perspectiva continuării acțiunii unitare și abordării principiale, deja agreate la nivelul UE, care să pună în evidență importanța respectării normelor de drept internațional. A fost exprimat sprijinul general pentru menținerea sancțiunilor atât timp cât vor persista încălcări ale normelor de drept internațional. A fost subliniat interesul UE și al statelor membre pentru menținerea ordinii internaționale bazate pe reguli și continuarea măsurilor de consolidare a rezilienței interne, dar și în sprijinul întăririi rezilienței partenerilor. A fost pus accentul pe importanța unei conduite responsabile a Federației Ruse în raport cu angajamentele asumate, care să permită dialogul și cooperarea pe teme internaționale de interes major.

În cadrul discuției privind arhitectura instrumentelor financiare externe ale UE din viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020, a fost pus accentul pe importanța vecinătății UE și a necesității implementării priorităților strategice ale Strategiei Globale a UE, inclusiv din perspectivă bugetară. În acest context, partea română a accentuat importanța menținerii Instrumentului pentru Vecinătate ca instrument financiar distinct, cu bugetare adecvată, pe măsura relevanței politice a relației cu statele partenere din vecinătatea imediată, estică și sudică.

Miniștrii au adoptat Concluzii privind Siria, Sudanul de Sud, răspunsul la activități cyber ostile, respectiv dezarmare chimică și non-proliferare.

În cadrul unui dejun informal, miniștrii de Externe europeni au abordat situația de securitate din regiunea Balcanilor de Vest, inclusiv pe marginea Comunicării Comisiei Europene „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune”, în pregătirea Summit-ului privind Balcanii de Vest de la Sofia (17 mai 2018). Ministrul de externe Teodor Meleșcanu a evidențiat sprijinul României pentru consolidarea stabilității și securității regionale, relevanța cooperării UE-NATO pentru întărirea rezilienței partenerilor și importanța unei abordări comune în privința luptei împotriva terorismului, prevenirii și combaterii radicalizării, respectiv a comunicării strategice. A reamintit importanța prioritară pe care România o acordă regiunii Balcanilor de Vest, inclusiv în perioada în care va exercita președinția Consiliului UE, respectiv primul semestru al anului viitor.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.