Spirit românesc la Izvoru Mureșului

Spirit românesc la Izvoru Mureșului

314

Românii din afara granițelor au criticat autoritățile române, în prima zi a lucrărilor Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, pentru faptul că nu acționează consecvent și constant pentru rezolvarea problemelor cu care ei se confruntă și că nu există continuitate în politicile care-i privesc pe românii din afara granițelor, informează Agerpres.ro.

Președintele FADERE (Federația Asociațiilor de Români din Europa), Daniel Tecu, a declarat că de la o ediție la alta a Universității de Vară problemele se înmulțesc și autoritățile nu găsesc soluții de rezolvare a lor.

Tot ce pot spune este că de anul trecut până azi avem o lege a votului, de modificare a legii electorale proastă, care face în așa fel încât foarte mulți români să nu poată vota. Drept urmare, Guvernul actual trebuie să caute soluții să schimbe ceea ce Parlamentul României a făcut prost și, cu iertare, președintele României a promulgat-o, că nu cred că poți să promulgi o lege fără să o citești, fără să o vezi exact„, a spus Daniel Tecu.

El a precizat că taxele consulare nu au scăzut, că în continuare nu se pot elibera cărți de identitate în consulate și că românii din străinătate vin în țară și stau la cozi câte trei-patru zile, ‘în loc să se facă o carte de identitate în câteva ore, cum se întâmplă în orice stat european’.

Adică, nu pot să înțeleg, ne întâlnim aici, stăm de vorbă, punem problemele pe masă, le trimitem autorităților, trece un an și după un an, dacă e să facem un rezumat, avem mai multe probleme decât aveam anul trecut. I-am trimis președintelui Iohannis o listă cu 10 probleme, eu vă spun că nu mai sunt zece, nu sunt nici 9, sunt 12 probleme. Adică, are sens întâlnirea asta? Unde este greșeala? La noi, că nu punem bine problema, nu sunt reale problemele, sau la administrația României, la statul român, că nu ține cont de problemele noastre?”, a conchis Daniel Tecu.

Și Larisa Axinia, vicepreședinte al Asociației Românilor din Italia, a spus că este nevoie de o comunicare mai bună cu autoritățile române și că s-a ajuns la situația în care se comunică mai bine cu autoritățile italiene, cu care se derulează proiecte, dar când românii din Italia au probleme nu știu cui să se adreseze. De asemenea, ea a criticat și modul de decontare a proiectelor finanțate de către Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni și modul dificil de lucru cu această instituție.

Românii din comunitățile istorice din jurul frontierei s-au plâns de faptul că autoritățile din România nu-i susțin, că proiectele care vizează păstrarea identității nu sunt finanțate și că autoritățile nu reacționează ferm atunci când drepturile românilor din afară sunt încălcate.

Daniel Magdu, reprezentantul comunității românilor din Voivodina, a spus că relația Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni este inexistentă.

Relația noastră cu DRP se poate defini ca una inexistentă, deci DRP nu există pentru românii din Serbia, în special vorbesc despre românii din Voievodina. Ba chiar mai mult, dacă nu există, ar fi fost bine să nu ne facă piedici. (…) Deci, să știm dacă nu putem conta pe instituțiile statului român si dacă doar suntem limitați la declarații, să ni se spună asta și să mergem pur și simplu acasă și să spunem: uitați, nu vom fi ajutați, poate suntem lăsați de izbeliște, să ne descurcăm cum știm noi„, a spus Daniel Magdu.

La rândul său, academicianul Vasile Tărâțeanu, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, a punctat că este nevoie de o atitudine mai puternică a României în relația cu țările unde există etnici români, pentru apărarea drepturilor acestora. El a făcut referire la desființarea școlilor în limba română din zona Cernăuți, subliniind că nu a văzut nici un protest al autorităților române față de această situație.

Reprezentanții românilor din Regiunea Odessa au vorbit despre „continuarea practicilor sovieticilor de divizare a programei școlare în limba moldovenească și limbă română” și au acuzat faptul că nu există continuitate în politica Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni în ceea ce îi privește pe românii din afara granițelor.

Și românii din Valea Timocului, Serbia, au spus că nu sunt susținuți de România și că dacă nu se va interveni urgent această comunitate se va pierde, întrucât nu dispune de drepturi elementare, cum ar fi școli, mass media sau biserici în limba română.

Prezentă la lucrările Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, Maria Ligor, ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, a recunoscut că activitatea Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni lasă de dorit și că în viitor se va produce atât o profesionalizare a instituției, cât și o schimbare a procedurilor de finanțare a proiectelor.

După părerea mea, modul în care ani de zile Departamentul a finanțat proiectele prezentate de asociațiile românești de peste graniță nu este cel mai bun, cel mai eficace. (…) În esență, un ciclu deschis de proiecte ar fi, după părerea mea, mai potrivit decât o singură sesiune la începutul anului și o mai mare transparență, poate o componență a comisiei care aprobă proiecte poate mai deschisă către participare și a altora, nu doar a funcționarilor din Departament. Și cred că e o chestiune de săptămâni, vom prezenta un nou ghid de finanțare care să includă aceste modificări. Principiul de la care pornim este simplificarea. (…) E foarte posibil să deschidem o nouă sesiune de finanțare în această toamnă„, a spus ministrul Maria Ligor.

La lucrările Universității de Vară de la Izvoru Mureșului participă aproximativ 100 de cursanți aparținând comunităților românești din jurul României, precum și din comunitățile multietnice și pluriconfesionale din țară, precum și membri ai societății civile, care vor dezbate problemele românilor din afara granițelor, dar și pe cele ale românilor din Harghita și Covasna.

Tema evenimentului este ”Statul român și românii de la frontiera Uniunii Europene și NATO”, iar organizatorii acestei ediții sunt Centrul Cultural Toplița, împreună cu Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni și Centrul European de Studii Covasna-Harghita, cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, Institutului Cultural Român, Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, al Primăriei și Consiliului Local Voșlăbeni.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ