Germania susține ca România să devină anul acesta membru cu drepturi depline al spațiului Schengen, a afirmat marți Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, în cadrul conferinței de presă comune cu premierul român Marcel Ciolacu.
„România a întreprins deja eforturi majore pentru aderarea la spatiul Schengen și aceste eforturi trebuie apreciate. Noi ne implicăm cu toată forța pentru aceasta”, a declarat cancelarul Germaniei.
Și premierul Marcel Ciolacu s-a referit în declarația sa la depășirea acestui impas: „Am discutat împreună cum putem trece peste acest blocaj nejustificat, care afectează, în opinia noastră direct unitatea europeană. Contăm pe sprijinul Germaniei în vederea depășirii acestui moment”.
Întrebați cum ar putea fi convinsă Austria să accepte această decizie și când ar putea România să adere efectiv la spațiul Schengen, cei doi oficiali s-au referit la discuții pe această temă cu alți lideri europeni.
„Discutăm cu prietenii și colegii noștri sceptici din Europa nu doar în cadrul discuțiilor oficiale, ci și în discuții semi-oficiale. Este adevărat că președinția Spaniei și-a propus să aducă schimbare în acest proces, să-l revigoreze.
Nu aș vrea să speculez însă din punct de vedere al viitorului cred ca este corect ca România să adere la spatiul Schengen (…) ține și de conceptul echității și al dreptății. România și-a îndeplinit condițiile tehnice, iar toate rapoartele spun acest lucru”, a spus cancelarul Germaniei.
Aderarea României și Bulgariei la Schengen, în atenția Spaniei
Aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen este trecută în varianta extinsă a programului de președinție anunțat de Spania la preluarea, de la 1 iulie, a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene
În detaliu, programul Spaniei explică ce își propune să obțină pe cele patru direcții.
Astfel, la capitolul privind consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne), programul Spaniei menționează că aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen va rămâne un element pe agendă.
„… trebuie să protejăm spațiul Schengen ca unul dintre cele mai mari succese ale integrării europene, incluzând România și Bulgaria. Acest lucru ar trebui să meargă mână în mână cu asigurarea unui spațiu liber fără frontiere interne, colaborând cu o gestionare umană, responsabilă, solidară și eficientă a fluxurilor migratorii și a solicitanților de azil”.
„Vom depune eforturi pentru a îmbunătăți în continuare funcționarea spațiului Schengen ca spațiu de liberă circulație fără controale la frontierele interne, precum și pentru a promova o gestionare inteligentă și sigură a mobilității la frontierele externe. Ne vom strădui să finalizăm negocierile în vederea aderării finale și depline a României și Bulgariei la spațiul Schengen”, se arată în programul Spaniei.
Președintele Klaus Iohannis a păstrat o notă optimist-rezervată atunci când s-a referit la aderarea României la spațiul Schengen, admițând că există progrese, dar că subiectul va fi inclus pe agenda Consiliul JAI când subiectul va fi rezolvat.
În decembrie 2022, Austria și Olanda au blocat accesul României, respectiv Bulgariei, la Schengen, în pofida recomandărilor celorlalte state și instituții europene.
Recent, o comisie a Parlamentului European a cerut Consiliului UE să aprobe admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen până la sfârşitul acestui an, subliniind că cele două state continuă să îndeplinească criteriile de aderare şi că respingerea lor a creat un sentiment antieuropean şi a produs daune economiei şi mediului, informează un comunicat difuzat pe site-ul legislativului UE.
Rezoluţia cheamă Comisia Europeană să facă o estimare a costurilor de oportunitate şi a daunelor de mediu pe care România şi Bulgaria le-au suferit cu începere din iunie 2011 din cauza „refuzului nejustificat” de admitere în spaţiul Schengen, şi încurajează această instituţie să analizeze inclusiv o posibilă compensare financiară.
Deputaţii europeni afirmă că situaţia actuală „este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv propaganda rusă”, şi „subminează capacitatea UE de a-şi promova valorile şi buna guvernare în state terţe”.
