Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu va participa luni, 25 ianuarie 2021, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care va avea loc la Bruxelles.
În cadrul reuniunii, la capitolul Aspecte Curente, miniștrii europeni și Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate Josep Borrell vor avea un schimb de opinii referitor la o serie de teme de actualitate, precum strategia UE de distribuire a vaccinurilor către state terțe, cazul Navalnîi, perspectivele de consolidare a relațiilor transatlantice, evoluțiile recente din relația cu Turcia, zona Golfului, Hong-Kong, Venezuela, relația UE-Egipt și altele.
Ministrul Bogdan Aurescu va informa, totodată, colegii europeni despre evoluțiile privind înființarea și găzduirea de către România a Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC).
Agenda reuniunii de la Bruxelles include o discuție privind diplomația climatică și energetică, precum și un schimb informal de opinii cu ministrul japonez de externe Toshimitsu Motegi, organizat prin video-conferință.
În cadrul unui dejun de lucru informal, miniștrii europeni vor aborda relațiile UE-UK în domeniile legate de politica externă și de securitate, în condițiile în care de la 1 ianuarie 2021 acest stat a părăsit UE.
În ceea ce privește strategia UE privind distribuirea vaccinurilor către state terțe, ministrul Bogdan Aurescu va reitera sprijinul României pentru crearea unui mecanism la nivelul Uniunii care să vină în întâmpinarea necesităților statelor din vecinătate în combaterea pandemiei de COVID-19.
Referitor la recentele evoluții în cazul Navalnîi, ministrul român de externe va arăta că arestarea liderului opoziției ruse confirmă înrăutățirea generală a situației drepturilor omului în Rusia și îngrădirea spațiului de acțiune a ONG-urilor. Oficialul român va susține nevoia menținerii unei abordări unitare, transparente și coordonate în orice demers la nivelul UE de implicare în dialog cu autoritățile ruse.
În ceea ce privește relațiile transatlantice, ministrul Bogdan Aurescu va evidenția importanța vitală a relației transatlantice, inclusiv prin prisma valorilor și obiectivelor de securitate comune. Va accentua, în acest sens, importanța unei implicări active și substanțiale a Uniunii în revitalizarea dialogului UE-SUA, în conformitate cu Concluziile recente ale Consiliului European și cu cele ale Consiliului Afaceri Externe. De asemenea, oficialul român va arăta că este necesar ca agenda ambițioasă a Uniunii să conducă rapid la demararea unei noi etape în relația UE-SUA, bazată pe o coordonare aprofundată cu noua Administrație de la Washington.
În cadrul discuției informale cu ministrul japonez de externe, Bogdan Aurescu va saluta angajamentul Japoniei pentru menținerea stabilității și prosperității regiunii indo-pacifice. Reamintind provocările actuale, oficialul român va propune o cooperare consolidată a UE cu Japonia, în sprijinul promovării unei ordini globale bazate pe reguli, respect pentru dreptul internațional și drepturile omului și libertățile fundamentale. Ministrul Bogdan Aurescu va susține o abordare strategică a UE pentru regiunea Indo-Pacificului, inclusiv prin implicarea SUA și a statelor cu viziuni similare din regiunea Asiei de Sud-Est.
În dezbaterile privind diplomația climatică și energetică, oficialul român va arăta că un rol activ al UE la nivel internațional în domeniul schimbărilor climatice este esențial în condițiile în care Uniunea a dezvoltat unul dintre cele mai ambițioase cadre de reglementare privind combaterea schimbărilor climatice.
În cadrul dejunului de lucru informal, demnitarul român va arăta că este necesară o reflecție internă aprofundată privind viitorul cadru de cooperare cu UK în politica externă și de securitate, cu implicarea constantă a miniștrilor afacerilor externe.
În ceea ce privește inițiativa României privind înființarea și găzduirea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC), anunțată cu prilejul celei mai recente reuniuni ministeriale a NATO, desfășurată în perioada 1-2 decembrie 2020, ministrul Bogdan Aurescu va evidenția că decizia României a avut la bază nevoia unei abordări integrate și adaptate evoluţiilor pe termen lung în ceea ce privește reziliența, care reprezintă o componentă importantă a securităţii și un factor important în protejarea democraţiei. România își propune ca, prin înființarea și funcționarea E-ARC, să faciliteze conectarea actorilor relevanți în domeniu și crearea unei platforme de nivel internaţional, cu scopul de a identifica și promova proiecte comune în domeniul cercetării și implementării rezilienței, inclusiv crearea de bune practici la nivelul UE și NATO, dar și în raport cu partenerii.
