Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat miercuri că ameninţarea teroristă este ”ridicată” şi chiar ”ar putea spori” în Uniunea Europeană, unde se observă o creştere a atacurilor comise de ”lupi solitari”, cum au fost cele din ultimele zile în Franţa şi Belgia, relatează agenţiile AFP şi EFE.
”Situaţia din Israel şi Fâşia Gaza ar putea de asemenea să conducă la o radicalizare în Uniunea Europeană”, a semnalat Ylva Johansson, în contextul conflictului dintre Israel şi gruparea islamistă palestiniană Hamas.
”Ameninţarea teroristă continuă să fie ridicată în UE. Ar putea de asemenea să crească, nu am ajuns încă în acest punct, dar rămânem vigilenţi”, a adăugat comisarul european, vorbind la o conferinţă de presă comună cu Margaritis Schinas, vicepreşedinte al Comisiei Europene pentru promovarea modului de viaţă european, care a precizat că autorităţile comunitare sunt ”preocupate în special de securitatea şi protecţia tuturor comunităţilor evreieşti în toată Uniunea Europeană”.
Comisarul european Ylva Johansson a mai remarcat că se observă o schimbare a tiparelor de acţiune ale teroriştilor, adică ”mai multe atacuri comise de lupi solitari”. Acesta pare de altfel să fie tiparul atacurilor comise săptămâna trecută asupra unui profesor într-o şcoală în Franţa şi săptămâna aceasta la Bruxelles împotriva a doi cetăţeni suedezi, ambele revendicate de gruparea jihadistă Stat Islamic.
Premierii belgian şi suedez, Alexander De Croo şi Ulf Kristersson, au cerut în urma atentatului de la Bruxelles comis de un migrant ilegal consolidarea protecţiei frontierelor externe ale UE şi a procedurilor de expulzare a migranţilor clandestini. Acel presupus autor, un tunisian în vârstă de 45 de ani prezentat de presă sub numele de Abdesalem Lassoued, a intrat în Europa în 2011 printre refugiaţii care debarcă în insula italiană Lampedusa. Cu toate că cererea de azil în Belgia i-a fost respinsă în 2020 şi era deja cunoscut de poliţie având cazier, el nu a fost niciodată expulzat.
”Nu putem ignora” faptul că individul bănuit de comiterea atentatului de la Bruxelles ”este o persoană provenită din imigraţia clandestină”, aşadar ”trebui să abordăm această problemă şi nu o putem face decât în mod coordonat”, a spus Alexander De Croo la o conferinţă de presă comună cu omologul său suedez şi cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Premierul Ulf Kristersson a subliniat la rândul său că ”fermitatea în apărarea democraţiei, toleranţa, deschiderea şi libertatea impun de asemenea să fim fermi în materie de securitate”. ”Trebuie să ştim cine se află în Suedia, legal sau ilegal. Dacă persoane nu sunt aici în mod legal, atunci ele trebuie obligate să părăsească ţara”, a adăugat şeful executivului suedez.
La rândul ei, Ursula von der Leyen s-a declarat de acord cu înăsprirea ”urgentă” a cadrului juridic european astfel încât ”dacă o persoană este considerată o ameninţare pentru securitatea naţională, statele membre să o poată obliga să plece”, adăugând că pactul european privind migraţia şi azilul permite o asemenea abordare.
UE nu reuşeşte să pună în aplicare ordinele de expulzare, din cele circa 400.000 de astfel de ordine emise anual fiind executate anul acesta numai aproximativ 65.000.
Şi comisarul european Ylva Johansson s-a pronunţat miercuri pentru ”intensificarea eforturilor” de repatriere a migranţilor fără drept de azil în UE.
În plus, Comisia Europeană a propus înnoirea regulilor de suspendare a vizelor pentru a aborda „abuzul” de călătorie fără viză în Europa.
Normele revizuite ar oferi UE mai multă flexibilitate pentru suspendarea temporară a schemelor de călătorie fără viză, inclusiv atunci când consideră că politicile țărilor terțe ar putea duce la creșterea sosirilor de migranți în UE.
Miercuri, vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a spus că schema de călătorie fără viză a UE aduce „beneficii uriașe”, dar că blocul trebuie, de asemenea, să se asigure că politica în materie de vize nu este „utilizată greșit” și că are „puterea” să acționeze.
UE se teme că unele dintre cele 60 de țări care au acces fără viză în Uniunea Europeană ar putea folosi această facilitate ca un centru de tranzit pentru migranții ilegali pentru a intra în blocul de 27 de țări.
„Anul trecut am avut în jur de 150.000 de cereri de azil din partea cetățenilor care veneau din țări fără viză. Este uriaș. Și, desigur, nu așa ar trebui să fie folosite călătoriile fără viză”, a declarat comisarul UE pentru afaceri interne, Ylva Johansson.
Anunțul a venit în timp ce blocul se confruntă cu o creștere bruscă a sosirilor neregulate, în special în țări mediteraneene precum Italia și Grecia.
Miercuri, executivul UE a dezvăluit, de asemenea, un „plan de acțiune” pentru a aborda numărul tot mai mare de migranți ilegali care fac călătoria către Europa pe ruta Mediteranei de Est, inclusiv o gestionare consolidată a frontierelor și o cooperare consolidată cu țările de tranzit și de origine.
Regulile de suspendare a vizelor urmăresc, de asemenea, să abordeze așa-numitele scheme de „cetățenie a investitorilor” oferite de țări terțe ca mijloc de eludare a politicii UE în materie de vize.
„Avem țări care au un regim fără vize cu UE și care vând pașapoarte, cetățenie, destul de ieftin oamenilor, care reprezintă un risc de securitate sau un potențial risc de securitate pentru Uniunea Europeană”, a spus Johansson.
De asemenea, comisarii Schinas și Johansson au reiterat miercuri importanța asigurării întoarcerii rapide a migranților ilegali care reprezintă un „risc pentru securitate” în țările de tranzit sau de origine.
Comentariile lor au venit la două zile după ce Abdelsalem L., care locuia nilegal în Belgia și căruia i s-a ordonat să se întoarcă în țara de origine, a ucis doi cetățeni suedezi într-un act de terorism la Bruxelles.
„Trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a putea trimite oamenii înapoi în țara lor de origine”, a spus Johansson.
„Nu va exista nicio politică de migrație și azil în Uniunea Europeană fără o cultură semnificativă a returnărilor”, a spus comisarul Schinas.
”Europa va continua să fie întotdeauna un loc de azil pentru cei care fug de război, persecuție și discriminare. Dar cei care nu au niciun motiv să fie sub protecția Uniunii Europene nu pot rămâne cu noi”, a adăugat el.
