În zilele de 18 și 19 octombrie 2023, Accademia di Romania in Roma, în colaborare cu Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Istorie a Universității din București, Facultatea de Istorie a Universității „Babeș Bolyai” din Cluj Napoca, Università di Ferrara, Università degli Studi di Perugia, Università di Roma La Sapienza, Università Roma TRE, Università di Vienna, l’Associazione Italiana di Studi di Storia dell’Europa Centrale e Orientale (AISSECO) și Centrul Româno-Italian de Studii Istorice al Universității București și al Universității Roma Tre (CeRISS), sub patronajul Uniunii Internaționale a Institutelor de Arheologie, Istorie și Istoria Artei din Roma, al Asociației Internaționale de Arheologie Clasică, al Academiei Române și cu sprijinul Institutului Cultural Român, organizează cea de-a cincea ediție a conferinței internaționale „Romanitatea Orientală și Italia din Antichitate până în secolul al XX-lea”.
Conferința face parte din evenimentele Școlii Române din Roma organizate în marja Expoziției de patrimoniu ”Dacia, ultima frontieră a Imperiului Roman”, Roma, Museo Nazionale Romano – Terme di Diocleziano, eveniment promovat de Ambasada României în Italia și realizat de MNIR cu sprijinul Ministerului Culturii.
Anul acesta vor participa profesori de la univerisități și instituții de prestigiu din România și Italia precum: Livio Zerbini (Università di Ferrara), Iulia Dumitrache (Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași), Gialuca Gregori (Università di Roma La Sapienza), Roxana-Gabriela Curcă (Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași), Annamaria-Izabela Pázsint (Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca), Chiara Cenati (Universität Wien), Lucrețiu Mihailescu-Bîrliba (Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași), Ana Honcu (Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași/Universitatea din București), Silvia Orlandi (Università di Roma La Sapienza), Ioan C. Opriș (Universitatea din București), Alexandru Rațiu (Muzeul de Istorie Națională a României București), Florian Matei-Popescu (Institutul de Istorie „Vasile Pârvan” din Bucuresști), Ovidiu Țentea (Muzeul de Istorie Națională a României București), Rada Varga(Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca), George Bounegru (Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia), Dan Deac (Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca),Iulian Moga (Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași), Nelu Zugravu (Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași), Francesco Guida (Universitatea Roma TRE), Alberto Basciani (Universitatea Roma TRE), Emanuela Costantini (Universitatea din Perugia), Adrian Vițalaru (Universitatea din Iași), Ionuț Nistor (Universitatea din Iași), Adrian-Bogdan Ceobanu (Universitatea din Iași).
Romanitatea orientală s-a format către sfârșitul Republicii romane și începutul Principatului, atunci când contactele deja existente între locuitorii peninsulei italice și populațiile din Balcani au căpătat forme juridice, îndeosebi prin transformarea teritoriilor balcanice în provincii romane. De-a lungul secolelor, această romanitate a menținut (cu intensități variabile) legăturile cu comunitățile italice, izvoarele literare, epigrafice, arheologice, iconografice ilustrând aceste conexiuni în multiple conotații istorice (politice, militare, economice, culturale, religioase etc.).
Scopul principal al acestei conferințe este acela de a aduce în fața publicului italian și nu numai, izvoare noi importante pentru studierea relațiilor dintre romanitatea orientală și Italia. Interpretarea acestor izvoare istorice referitoare la această temă, în condițiile în care nu există (sau există foarte puține) comentarii la aceste surse. Prezentarea pe epoci istorice a dinamicii relațiilor dintre romanitatea orientală și Italia în diferite contexte istorice și în diverse domenii. Stabilirea unei dinamici a acestor relații și, în măsura posibilului, a cauzelor acestei dinamici și sublinierea raporturilor dintre Italia și spațiul românesc, punctând varietatea de interacțiuni între acestea în diferite epoci istorice.
Romanitatea orientală s-a format către sfârșitul Republicii romane și începutul Principatului, atunci când contactele deja existente între locuitorii peninsulei italice și populațiile din Balcani au căpătat forme juridice, îndeosebi prin transformarea teritoriilor balcanice în provincii romane. De-a lungul secolelor, această romanitate a menținut (cu intensități variabile) legăturile cu comunitățile italice, izvoarele literare, epigrafice, arheologice, iconografice ilustrând aceste conexiuni în multiple conotații istorice (politice, militare, economice, culturale, religioase etc.). Motivația organizării acestei conferințe și garanția succesului său într-o formulă anuală derivă, pe de o parte, din faptul că tema suportă o tratare practic inepuizabilă, multi- și interdisciplinară, iar pe de altă parte sunt date de diversitatea tipologică a izvoarelor, insuficient cercetate și, iarăși, susceptibile de noi interpretări sau abordări metodologice. Pot fi invocate pentru început izvoarele arheologice abundente, cu extensiile lor epigrafice sau numismatice, iconografice însoțind romanizarea directă a spațiului balcanic și carpato-dunărean în epoca Principatului și în Antichitatea târzie, iar mai apoi sofisticatele relații politice ale lumii medievale occidentale și în speță ale Italiei cu Țările Române. Este etapa de afirmare politică, istorică, artistică a identității comune, în jurul conceptului de latinitas. Pentru secolele XIX-XX, tot mai diversele forme de interacțiune sunt reflectate în multiple tipuri de surse, mergând de la arhive de toate genurile, precum cele diplomatice, politice și comerciale, până la presă și producție artistică. Un segment aparte îl poate constitui epoca post-Război Rece și apartenența României și a Italiei la NATO la UE. Și în acest ultim punct, construcția identitară europeană, colaborarea în interiorul proiectului european, provocările de securitate cu care se confruntă UE și Alianța Nord-Atlantică, fenomenele migrației sau terorismului, în care expertiza ambelor comunități academice este foarte solidă, își pot afla tratarea potrivită în formula conferinței propuse de către cele mai importante trei instituții de învățământ superior din România.
