Vineri, 29 noiembrie, la puţine minute dupǎ ce s-a consumat evenimentul crucial de la Vilnius, la tribuna Congresului Spiritualitǎţii Româneşti (organizat de Liga Culturalǎ pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni) au urcat, pe rând, doi dintre liderii intelectualitǎţii româneşti din fostele provincii istorice Basarabia şi Bucovina de Nord, academicienii Mihai Cimpoi (Chişinǎu) şi Vasile Tǎrâţeanu (Cernǎuţi).
Academicianul Mihai Cimpoi consideră că prin momentul Vilnius “Conştiinţei românitǎţii i s-a asociat, în mod organic, conştiinţa europenitǎţii noastre, aceastǎ asociere fiind, dupǎ cum ştiţi, unul dintre imperativele programatice ale congreselor spiritualitǎţii româneşti care au loc în capitala Marii Uniri. Adrian Pǎunescu ne amintea, în cadrul celui de-al 5-lea congres, însemnarea fǎcutǎ pe unul dintre pereţii catedralei Reîntregirii Neamului din Alba Iulia: «Menirea de a fi împreunǎ a poporului nostru!… Am putea completa aceasta adǎugând: «Menirea de a fi europeni!»… a românilor. Putem considera cǎ ceea ce s-a întâmplat la Vilnius este şi un omagiu postum adus poeţilor Adrian Pǎunescu şi Grigore Vieru, care au luptat pentru aceastǎ integrare. Fireşte cǎ ne va fi greu, cǎ vom fi sancţionaţi pentru aceastǎ opţiune. Unul dintre oficialii ruşi, Dmitri Rogozin, ne-a şi ameninţat cǎ vom îngheţa de frig în aceastǎ iarnǎ. I-am rǎspuns în cadrul Congresului mondial al eminescologilor, care a avut loc în septembrie la Chişinǎu: «Vom îngheţa de frig, am mai îngheţat prin Siberii, ne-am cǎlit, dar nu vom îngheţa şi de fricǎ!». Opţiunea europeanǎ este expresia voinţei noastre de a fi europeni. Avem nevoie în continuare de solidaritatea tuturor românilor din ţarǎ şi din diaspora.”
La Summitul de la Vilnius (Lituania) urmau sǎ fie parafate, de Republica Moldova şi Georgia, Acordul de asociere şi Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeanǎ. La aceeaşi reuniune, ar fi trebuit sǎ atingǎ o fazǎ superioarǎ, în relaţia cu UE, Ucraina, prin semnarea aceloraşi douǎ documente. Kievul nu a mai fǎcut acest pas. Pentru populaţia româneascǎ din Ucraina (ca, de altfel, şi pentru o bunǎ parte a populaţiei ucrainene), amânarea apropierii de Uniunea Europeanǎ a constituit o mare dezamǎgire. Cu un ochi înlǎcrimat, românii de la Cernǎuţi au totuşi puterea sǎ se bucure pentru succesul diplomaţiei de la Chişinǎu.
