Deputatul Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a susținut, marți, 9 mai, o declarație politică în cadrul ședinței din plen a Camerei Deputaților cu ocazia aniversării Decretului imperial de recunoaștere a drepturilor naționale ale românilor din Balcani (meglenoromâni și aromâni).
”Pe 9 mai, se împlinesc 112 ani de la recunoașterea românilor din Imperiul Otoman ca națiune distinctă de poporul elen prin Iradeaua/Decretul sultanului Abdul Hamid al II-lea, semnarea acestuia fiind datorată demersurilor românești, ale ambasadorului României la Constantinopol, Alexandru Emanoil Lahovary, și ale colaboratorului său Gheorghe Derussi, demersuri care au durat mai mult de patru ani. Românii balcanici au fost ultima națiune, a 17-cea, din Imperiul Otoman căreia i s-au recunoscut drepturile naționale. Decretul din 9 mai 1905 a reprezentat un mare succes diplomatic al României în favoarea minorităților sale înrudite meglenoromână și aromână, care obțineau dreptul la autoconducere locală, serviciu religios și școală în limba maternă. Decretul sultanului turc, emis la cererea și sub presiunea Statului Român, a consacrat România, avant la lettre, drept Stat înrudit al meglenoromânilor și aromânilor din Balcani, termen adoptat astăzi de către Comisia de la Veneția și Consiliul Europei, iar pe meglenoromâni și aromâni i-a consacrat drept minorități înrudite cu Statul Român”, a declarat deputatul Constantin Codreanu. România a susținut exemplar, decenii la rând, școlile și bisericile confraților aromâni și meglenoromâni atât în dialectele aromân și meglenoromân, cât și în dacoromâna literară, și doar instalarea de către sovietici a comunismului în țară a întrerupt acest proces. Din 1948 până în prezent numărul conaționalilor noștri de dialect meglenoromân și aromân este în continuă scădere, aceștia fiind supuși unor intense procese de aculturație și asimilare etno-lingvistică în cele patru state în care ei sunt autohtoni. În această situație, este nevoie să ne gândim la nivelul Parlamentului, Guvernului, cât și al întregii societăți românești la decizii și noi măsuri de natură juridică, diplomatică, bisericească, educațională, culturală, mediatică sau editorială în beneficiul celor două minorități istorice românești din statele balcanice: meglenoromână și aromână. Confrații noștri din Balcani trebuie să știe că au în persoana României înrudite un sprijin cultural și național de nădejde”, aprecizat Codreanu.
